Noile tarife decontate de către Casa Națională de Asigurări de Sănătate scot în stradă medicii de familie și asistenţa medicală ambulatorie de specialitate

Dan TIMARU

Cu toate că necesarul de medici în ambulatoriul de specialitate este de 20.000 de cadre, posturi ocupate sunt doar 11.000. Cu toate acestea, Casa de Asigurări de Sănătate mai dă o lovitură sistemului medical, intenționând să reducă sumele acordate pentru plata serviciilor acestora. Această măsură i-au adus pe medici în pragul disperării. Diminuarea valorii punctului per serviciu de la 4,5 lei la 3,3 lei va duce la o reducere a veniturilor medicului cu 40-50%.

România a fost mereu pe ultimele locuri în ceea ce privește finanțarea sănătății, iar ceea ce se întâmplă acum în acest domeniu este un lucru de neînțeles. Cineva vrea intenționat să scoată în stradă și personalul medical.

Medicii spun că multe cabinete se vor închide iar ei se vor îndrepta spre alte locuri de muncă sau vor părăsi țara. Dacă medicii din ambulatoriul de specialitate nu vor mai beneficia de servicii decontate, în lipsa unui contract semnat cu CNAS, pacientul ar putea fi pus în situația să  plătească consultațiile. Sanitas, cea mai mare federație sindicală din sistemul sanitar, amenință cu declanșarea grevei generale în spitale, în luna februarie.

Pentru medicina de familie, începând cu luna februarie, apar probleme majore deoarece punctul „per capita” ar urma să scadă la 7,7 lei, în comparație cu 12 lei – valoarea din 2023, punctul pe serviciu medical în asistența primară la 6,2 lei, față de 8 lei, valoarea de anul trecut. De asemenea scade și punctul pe serviciu medical în asistența ambulatorie la 3,3 lei, față de 4,4 lei, valoarea din 2023.

Medicii de familie și cei din ambulatoriile de specialitate au anunțat că multe cabinete s-ar putea închide dacă nu se vor mai semna actele adiționale pentru luna următoare. În acest caz, milioane de pacienți vor fi nevoiți să își plătească consultațiile, sau investigațiile medicale. Pe de altă parte, spitalele se vor aglomera peste măsură dacă numărul cabinetelor  va scădea. Tratamentele vitale ale bolnavilor cronici vor fi întârziate, iar timpul de așteptare va fi din ce în ce mai mare.

Iată ce a declarat un medic lugojean, sub protecția anonimatului:

„Situația este deosebit de complicată. Deocamdată s-a rezolvat doar varianta cu punctele, dar ne iau sporul rural și cel de medic primar, ceea ce nu mi se pare corect. Este mult mai greu să lucrezi în mediul rural.

Sporul de medic primar pentru care noi dăm un examen este cam același lucru ca și grad profesional cum e la funcționarul public sau la profesor. La ei se plătește gradul, dar nouă nu mai vor să ni-l plătească. Și în spitale personalul este plătit după gradul profesional.

Dacă scad valoarea punctelor, ajungem să lucrăm pe bani de nimic, pentru că degeaba nouă ne intră factura mare, când jumătate din ea reprezintă cheltuielile cabinetului. Sunt multe cheltuieli, dacă le adunăm pe toate ajungem la niște bani de nimic.

Nu putem să funcționăm așa. Nu știu de ce măsurile de austeritate luate au fost așa drastice. Sunt făcute parcă  intenționat să ne scoată în stradă. Deci nu e ceva ce putem accepta. Avem două posibilități: ori închidem cabinetele, ori ieșim în stradă. Nu putem să funcționăm cu banii care ne rămân.

Ne deplasăm la domiciliul pacientului cu mașina personală, cu benzina noastră, și va trebui să cerem bani de la oameni pentru deplasare deoarece Casa nu mai vrea să ne mai deconteze aceste cheltuieli. Nu este corect și eu sunt sigur că medicii nu vor accepta să facă domiciliile fără bani. Probabil că vor să perceapă taxe  pentru  consultațiile la domiciliu. Deci s-a ajuns la o situație penibilă.

Sunt foarte multe probleme în sistem și tocmai de aceea  nu înțeleg de ce au năvălit așa de agresiv asupra noastră. Ce s-a urmărit de fapt, pentru că de la început era clar că nu putem să acceptăm. Nu putem să funcționăm în astfel de condiții. Medicii din spitale au alt statut.

Când vin controale, pentru orice neregulă răspunde spitalul. Medicii își iau salariile fără să-și bată capul că-ți vine cu un control de la finanțe, sau de la pompieri, Protecția Muncii sau mai știu eu de unde. Pe lângă toate acestea, noi trebuie să avem grijă și de curățenie. Într-o zi spălăm cu o soluție, în ziua următoare cu altă soluție.

Organele abilitate vin în control și își fac treaba, așa cum scrie în fișa postului pe care îl ocupă, dar afacerea noastră nu este un butik sau restaurant care are  un contabil sau manager. Controalele le suportăm noi, din timpul dedicat pacienților. Ați văzut cât e de mic cabinetul?

Gândiți-vă că pe cabinetul ăsta noi trebuie să fim orga-nizați ca o mare afacere. Deci trebuie să avem absolut tot. De la fișă de aptitudine, protecția muncii, extinctoare, verificare de prize, etc, etc, absolut tot.

Noi avem voie să consultăm 20 de pacienți pe zi ceea ce este foarte greu. Nu avem timp de pierdut. Dacă am consulta doar 20 de pacienți, am ajunge să facem programări peste o lună jumate și să încărcăm urgențele și secțiile din spital. Și așa suntem acuzați că ne folosim de chestia asta, că nu avem timp,  și trimitem în urgență foarte mulți pacienți. Noi consultăm peste 20 de pacienți. Nu ne sunt plătite, însă, decât cele 20 de consultații. Ce consultăm peste este pro bono, dar nici așa nu le convine, chiar dacă CNAS nu plătește consultația, dar trebuie să deconteze rețeta compensată. Dacă nu am consulta peste normă, pacientul amânat, după două-trei zile, poate face complicații și ajunge pe spital, iar Casa plătește mult mai mult decât compensarea aia nenorocită. Întrebați un  farmacist să vedeți cu cât este  compensată  o rețetă. Numărul pacienților care stau la ușa noastră este în creștere. Noi, medicii de familie, suntem în prima linie. Trec toate bolile prin cabinetele noaste. Cu unele boli plecăm chiar acasă. Cu toate astea, nouă nu ni se apreciază munca. Este foarte ciudat momentul ales pentru implementarea noilor tarife decontate.

Că nu mă plătești după gradul profesional mi se pare a fi cea mai mare mizerie și ilegalitate care a existat vreodată. Nu poți să îmi iei gradul profesional. N-ai dreptul ăsta. Păi de aia am făcut facultate? Păi ce am ajuns, cerșetor, să mă milogesc pentru banii pentru care lucrez?

Pe mine nu mă încălzește cu nimic că mi se spune medic primar. Pacienții nu vin la mine că sunt medic primar, habar nu au că  medicul primar este mai mult decât specialist. Eu am învățat zile și nopți, neglijându-mi familia, pentru a-mi câștiga un drept în plus.

Nu știu câte categorii profesionale ar fi acceptat să rămână de sărbători fără bani

S-au repezit așa la noi pentru că suntem prea înțelegători. Nu știu câte categorii profesionale ar fi acceptat să rămână de sărbători fără bani. Noi de sărbători nu am primit banii ce ni se cuvin din munca prestată, bani cu care  să ne achităm obligațiile față de angajați și de stat. Efectiv nu ne-am  primit salariile. Le-am primit în ianuarie. Am înțeles că nu sunt bani și nu am tropăit în stradă. Am început protestele după ce au venit cu măsurile astea, idioate. M-am bucurat când am luat cabinetul. Eu fac medicină din pasiune.

Nu îmi bat joc de oameni. Vreau să dorm liniștit noaptea și nu mă duc la grevă de grija pacientul meu că nu are medicamente sau asistență medicală. Mă cert cu lumea care crede că nouă, celor care nu mai putem de bine, ne arde de proteste. Eu, ca medic, pot să găsesc și alt loc de muncă. Medicină de întreprindere, medicină de urgență. Să vin liniștit acasă, să nu mă sune nimeni, să nu mai primesc alarme pe WhatsApp. Nu mă întreabă nimeni de ce la privat mi-am plătit pe minim pensia, dincolo le plătește statul. Sunt multe alte chestii pe care le pot  face ca medic, fără să-mi mănânc nervii cu Casa”.

Declarația acestui medic descrie o realitate crudă, dar adevărată. Politizarea excesivă a sistemului de sănătate a permis numirea în posturi cheie a unor persoane incompetente și corupte, care au adus țara în pragul falimentului.

Sănătatea și Educația, cei doi piloni pe care se sprijină o națiune, stau gata să se prăbușească.

Sistemul de sănătate este grav bolnav, iar educația – plină de analfabeți funcțional, așa că încep și eu a crede că suntem cu adevărat o societate eșuată.