Lucrarea „Banatul și Marea Unire. Bănățeni la Alba Iulia” a fost premiată de Societatea de Științe Istorice din România

Apărută la Centenarul Marii Uniri, lucrarea „Banatul şi Marea Unire. Bănăţeni la Alba Iulia”, Timișoara, Editura Eurostampa, 2018, 628 pagini, autori: Ioan Munteanu, Dumitru Tomoni, Vasile Zaberca, a fost premiată de Societatea de Științe Istorice din România, cu Premiul „Nicolae Iorga”. Volumul ilustrează amploarea mișcării naționale din Banat pentru făurirea României Mari și omagiază strădaniile, jertfa și abnegația acelora care și-au închinat viața împlinirii marelui ideal al generațiilor de români. Lucrarea acoperă spațiul Banatului istoric, inclusiv Banatul Sârbesc, cu 328 de fișe biografice ale bănățenilor participanți la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, dar și ale bănățenilor care au fost desemnați să reprezinte localități din Transilvania.

În redactarea celor 328 de fișe biografice ale bănățenilor participanți la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, ne-am propus să evităm amănuntele și să consemnăm doar datele care jalonează coordonatele esențiale ale vieții și activității lor. Sursele documentare avute la dispoziție și puținele informații primite ne-au îngăduit să reconstituim doar crâmpeie din strădaniile și sacrificiile multora dintre înaintașii care au militat cu abnegație pentru desăvârșirea unității naționale a poporului nostru. Umbra timpului s-a așternut, din nefericire cu totul asupra unora dintre ei.

Lista participanţilor a fost întocmită și pe baza cercetărilor întreprinse în fondurile arhivistice: Muzeul Unirii – Alba Iulia, Documentele unirii. Credenţionale; Arhiva Mitropoliei Banatului, fond Unirea 1918, Direcția Județeană Timiș a Arhivelor Naționale, Colecţia Nicolae Ilieşiu; idem fond C.N.R. Caransebeş; Muzeul Național al Banatului, inventarele 6881-6883.

Unii dintre delegații cercurilor electorale, din motivele deja menționate nu au ajuns la Alba Iulia, deși numele lor figureazăîn credenționalele unirii. Explicația constă în faptul că pe un credențional erau trecute numele tuturor delegaților aleși într-un cerc electoral, iar la depunerea credenționalului nimeni nu făcea prezența celor înscriși în credenționalul respectiv. În același timp, unii dintre delegații Banatului au ajuns la Alba Iulia în ajunul adunării și nu au mai avut posibilitatea să depună credenționalele. De aceea, considerăm că numărul participanţilor din Banat a fost mult mai mare. De altfel, informaţia documentară conţine precizări clare privind participarea unui număr mare de locuitori fără a-i nominaliza, din Caransebeş, Corneşti, Lugoj, Pojoga, Răchita, Ţela, Timişoara, Zorlenţu Mare etc. Nu ne îndoim că cercetările viitoare vor îmbogăţi lista pe care strădaniile noastre au reuşit să o alcătuiască.

Din cauza complexității evenimentelor nu vom ști niciodată numărul exact al bănățenilor prezenți la Alba Iulia la 1 Decembrie 1918, dar acest număr este foarte important pentru amatorii de statistici. Pentru istorie, importante sunt determinarea, entuziasmul și dorința unanimă a românilor de a valorifica o conjunctură externă și internă favorabilă, și a fi decidenții sau spectatorii celui mai important act din istoria neamului. 

Am inclus, de asemenea, în capitolul III din volum 165 de „Documente, mărturii, amintiri”, cu mențiunile bibliografice corespunzătoare, toate având menirea să întregească cronica mișcării naționale pentru Marea Unire din anul 1918.

O atenție specială s-a acordat documentelor redactate de participanții direcți la evenimentele din toamna anului 1918. Am căutat să redăm gândurile și sentimentele autorilor, impresiile și faptele consemnate, respectând cât mai mult posibil textul și limbajul original. Documentele respective constituie mărturii de reală însemnătate, pe care ne-am străduit să le aducem la lumină tocmai pentru autentica atmosferă istorică pe care o degajă.

Dumitru TOMONI