Așezări din Țara Făgetului (XXX): Fârdea

Este situată în extremitatea estică a judetului Timiș, în zona de contact a Dealurilor Lugojului cu Munţii Poiana Ruscă, pe cursul superior al râului Bega, la 18 km de orașul Făget.

Localitatea Fârdea este atestată documentar în anul 1361 într-o diplomă maghiară cu numele de Turd. De-a lungul timpului, localitatea Fârdea a avut mai multe denumiri: Twerd la 1427, Thwrd la 1464, Therd în perioada 1514-1516 sau Agtherd, Ferde la 1596, Furgia sau predium Furgie în anul 1617, Furdia 1723-1725, Ferde 1913.

Moșia Fârdea era în anii 1363-1364 în stăpânirea lui Ladislau, fiul lui Gall de Omor, una din marile familii nobiliare din Banat, cu reședința la Omor (azi Rovinița Mare), În secolul al XV-lea (1427) exista în zonă un district românesc cu 7 sate, denumit „Districtus volachalis Thwrd”.

În 1453 Ladislau al V-lea a mandatat capitlul din Arad să introducă pe Ioan Huniade și pe cei doi fii ai săi proprietari ai districtelor românești Sugya, Suppan și Thwerd, lucru realizat fără probleme peste un an.

Peste un deceniu, regele Matei Corvin a donat lui Petru Desy de Temeșel și lui Nicolae Balothai, comuna Thwerd, împreună cu localitățile aparținătoare.

După moartea lui Matei Corvin, Fârdea trece în proprietatea margrafulului George de Brandenburg. La sfârșitul secolului al XVI-lea, districtul Fârdea aparținea comitatului Hunedoara.

La 1595 Sigismund Bathory a donat lui Ștefan Josica districtul Fârdea, iar la 1617 Gabriel Bethlen l-a zălogit lui Ștefan Török. Fârdea nu este menționată de conscripţia lui Marsigli (1690-1700) și nici de cea din 1717.

Localitatea a avut – în Evul Mediu și chiar în prima parte a Epocii Moderne –  un important rol economic/administrativ, militar și cultural, fiind singura parohie din protopopiatul Făget care a avut doi preoți simultan, deși niciodată numărul enoriașilor n-a depășit 1000 de suflete.

Tocmai de aceea localitatea a prezentat interes pentru etimologi încercând să deslușească semnificația și originea toponimului. Concluzia aproape unanimă a fost că denumirea este de origine slavă unde tverd/turd înseamnă „tare, rezistent”, deci „loc întărit”, deși nu s-au găsit urme ale vreunei cetăți ca la Gladna Română, Margina, Mănăștiur, Zolt etc.

Posibil ca la bază să fi stat configurația terenului, pe ale cărui văi se aflau cele trei cătune ai căror locuitori au format actuala localitate, sistematizată – la ordinul proprietarului Ambrozie – sub forma unui dreptunghi cu trei străzi în lungimea dreptunghiului și cu trei intersecții.

De la forma Tverd, pronunțat ulterior, Tfârd, s-a ajuns la forma românească Fârdea. În anul 1554 Fârdea avea 24 de case, în 1569, 19 case, în 1579, 15 case și în 1776, 173 de case. În anul 1869 avea 184 de case și 982 locuitori, din care 968 români, în 1880 avea 182 case și 940 locuitori, din care 916 români; în 1900 avea 181 case și 971 locuitori, din care 953 români; în 1910 avea 202 case și 1016 locuitori, din care 979 români; în 1930 avea 887 locuitori, din care 853 români; în 1992 avea 669 locuitori, din care 616 români; în 2002 avea 619 locuitori, din care 569 români; în 2011 avea 568 locuitori, din care 513 români.

Din punct de vedere administrativ, în secolele XV-XVI făcea parte din districtul Thwrd (Fârdea), la sfârșitul secolului al XVII-lea din districtul Făgetului, după instaurarea stăpânirii habsburgice în Banat aparținea districtului Lugoj și cercului administrativ Făget, în 1779 făcea parte din comitatul Caraș, plasa Căpâlnaș, iar după 1881 din comitatul Caraș-Severin, plasa Făget. De la 1919 face parte din județul Caraș-Severin, plasa Făget, secretariatul cercual Gladna Română împreună cu comunele Drăgșinești, Gladna Montană, Hăuzești, Mâtnicul Mic și Zolt.

Din anul 1950, după aplicarea legii de regionalizare și raionare administrativă a României comua Fârdea face parte din raionul Lugoj, fiindu-i arondate și satele Hăuzești și Mâtnicul Mic. După înființarea raionului Făget, comuna Fârdea și satele sale aparținătoare sunt arondate acestui raion.

Din anul 1968, când în baza noii legii de împărțire administrativ-teritorială nr. 2/1968 sunt desființate raioanele și regiunile și se înființează județul Timiș, comuna formată din satele Fârdea – reședință de comună, Drăgșinești, Gladna Montană, Gladna Română, Hăuzești, Mâtnicul Mic și Zolt face parte din acest județ, situație ce se menține și astăzi.

Dumitru TOMONI

PS: Îi rog pe cei care au fotografii cu satul de altădată (cu școala, biserica, preoți, învățători, nunți, înmormântări, serbări școlare etc.) să-mi trimită fotocopii, pentru Muzeul de Istorie și Etnografie din Făget!