Riscurile inflaționiste rămân ridicate

Marțea trecută, BNR a menținut dobânda de politică monetară la 7%/an, decizie care anticipează o tendință de scădere a inflației sub pragul de 10% până la sfârșitul anului.

Băncile centrale de la marginea zonei euro au dat semne că nu intenționează să înceapă procesul de reducere a ratelor de referință. Unele analize anticipează că BNR va opera o primă scădere la începutul anului viitor în condițiile în care inflația este formată din două cifre iar economia românească dă dovadă de reziliență.

În comunicatul de presă care a urmat ședinței BNR se atrage atenția asupra efectelor negative induse de „penuria de legume din Europa și reducerea livrărilor de petrol anunțată de țările OPEC. În același timp, incertitudini și riscuri însemnate la adresa perspectivei activității economice, implicit a evoluției pe termen mediu a inflației, continuă să genereze războiul din Ucraina și sancțiunile asociate, iar altele decurg din turbulențele în sistemele bancare din SUA și Elveția, ce ar putea exercita efecte adverse prin afectarea economiilor statelor dezvoltate și a percepției de risc asupra Europei Centrale și de Est, cu impact asupra costurilor de finanțare”.

O altă sursă negativă o reprezintă gaura de 20 miliarde lei care a apărut în bugetul de stat. Aceasta necesită luarea unor măsuri nepopulare înainte de anul superelectoral 2024 care trebuie rezolvată fie prin concedieri sau tăieri din salarii în sistemul bugetar sau „inventarea” de noi taxe și impozite care vor accentua presiunile inflaționiste și riscul apariției recesiunii economice.

Atenționate acum câteva luni de guvernatorul BNR că „au cam sărit calul” în cazul dobânzilor, care au atins valori comparabile cu cele de acum aproape 13 ani, băncile au trecut la un proces de scădere a indicilor ROBOR.

La începutul acestei săptămâni, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a scăzut de la 6,82 la 6,80%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a coborât de la 7,11 la 7,08% iar cel la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase la nivel interbancar, de la 7,47 la 7,45%.

Leul a avut o evoluție stabilă. Cursul  euro a scăzut de la 4,9419 lei, la începutul perioadei, la 4,9315 lei, la sfârșitul ei, într-o ședință în care cotațiile au coborât de la 4,938 lei, la deschidere, la 4,928 lei.

Comparativ cu euro, cea mai bună evoluție din regiune o au moneda maghiară care s-a apreciat de la începutul anului cu circa 6,6% și cea cehă care a câștigat aproximativ 3,3%, în timp ce leul și zlotul au avut un parcurs stabil.

Euro a crescut la jumătatea săptămânii trecute la maximul ultimului an de 1,0970 dolari, dar a scăzut luna aceasta la 1,891 – 1,0917 dolari. Aprecierea dolarului s-a datorat scăderii șomajului din Statele Unite la 3,5%, după ce în martie au fost create 236.000 noi locuri de muncă, ceea ce ar putea încuraja Rezerva Federală să majoreze dobânda cu încă 25 de puncte de bază la ședința de politică monetară care se va desfășura în perioada 2 – 3 mai. În piața locală, cursul dolarului a fluctuat între 4,5027 și 4,5539 lei, cel de luni fiind stabilit la 4,5210 lei.

Media francului elvețian a urcat de la 4,9556 la 5,0012 lei, pentru a scădea luni la 4,9891 lei, iar cea lirei sterline s-a mișcat în culoarul 5,6149 – 5,6525 lei și a încheiat perioada la 5,6212 lei.

Metalul galben a trecut săptămâna trecută de pragul de 2.000 dolari/uncie. Joi, prețul gramului de aur stabilit de BNR a urcat la 294,0329, aproape de maximul istoric, dar a scăzut la începutul Săptămânii Mari la 290,9101 lei.

La sfârșitul perioadei, criptomonedele se aflau pe o ușoară pantă ascendentă. Bitcoin a urcat la 28.218 – 28.433 dolari iar ether la 1.850 – 1.864 dolari.

Radu GEORGESCU