Așezări din Țara Făgetului (XXVI): Dumbrava

Urmărește-ne pe WhatsApp | Telegram | Google News

Dumbrava este satul de reședință al comunei cu același nume situat în estul judeţului Timiş, la 6 km vest de oraşul Făget. Se învecinează la nord cu Răchita, la est cu Begheiu Mic, la sud cu Bucovăţ şi la vest cu Mănăştiur.

Localitatea a fost înfiinţată în anul 1893 prin colonizarea cu maghiari, de origine reformată, originari din zona Szeged (Körösrarcsa, Csaba, Vesztö, Békés Gyoma și Szaghalom) și așezarea lor pe o parte a moșiei cumpărate de la Anton Papp de Bucovăț și a izlazurilor localităților Răchita și Băsești, considerate terenuri excedentare.

Fiecare familie a primit 20,5 iugăre (intravilan, arabil, livadă și pășune) și material lemnos pentru construirea locuinței compusă dintr-o cameră, bucătărie și o cămară, contravaloarea acestora trebuind a fi plătită în rate, timp de 50 de ani. După achitarea primei rate de 102 forinți și 50 creițari (10%) s-a trecut la tragerea la sorți a parcelelor.

Parohia reformată a primit 80 de iugăre, cimitirul 4 iugăre și 938 stânjeni, școala 20 de jugăre și 1500 stânjeni, piața 2 iugăre și 800 stânjeni etc. statul suportând toate cheltuielile pentru construirea bisericii, școlii și a altor imobile publice, construirea podurilor din extravilan, forarea unei fântâni în pășune, realizarea îndiguirilor etc.

La început au fost colonizate 215 familii, numărul lor crescând ulterior la 400. Școala de stat cu 6 clase a fost construită în anul 1895, iar biserica reformată în perioada 1898-1900 după planurile lui Alpár Ignác, unul dinte cei mai vestiţi arhitecţi budapestani ai vremii sale.

Nu toți coloniștii s-au adaptat noilor realități, astfel că în 1905 s-au emis 26 de pașapoarte pentru America.

Numele localităţii este însă mai vechi şi provine de la o localitate dispărută, pe a cărei vatră s-a întemeiat localitatea de azi. În anul 1453 regele Ladislau al V-lea a mandatat capitlul din Arad să introducă pe Ioan Huniade și pe cei doi fii ai săi proprietari ai districtelor românești Sugya, Suppan și Thwerd (Fârdea), din care făceau parte și așezările Also-Igazfalwa și Felsew-Igazfalwa, lucru realizat peste un an.

Peste un deceniu, regele Matei Corvin a donat lui Petru Desy de Temeșel și lui Nicolae Balothai districtul Fârdea, împreună cu 16 localități aparținătoare, printre care și Igazfalwa.

De-a lungul anilor a fost consemnat în diferite forme: 1453 Also-Igazfalwa, Felsew-Igazfalwa, 1464 Igazfalva, 1514-1516 Igaz, 1596 Ighaz, 1617 predium Ogikazul, 1913 Igazfalva, 1925 Dumbrava.

În anul 1900 avea 295 case și 1881 locuitori, din care 1805 maghiari (1753 reformați și 52 evanghelici), 13 germani, 9 români etc.; în 1910 avea 333 case și 1989 locuitori, din care 1925 maghiari, 11 germani, 20 români etc.; în 1930 avea 1487 locuitori, din care 1453 maghiari, 22 români, 4 germani etc.; în 1992 avea 955 locuitori, din care 607 maghiari, 335 români, 7 germani etc.; în 2002 avea 1022 locuitori, din care 526 maghiari, 484 români, 7 germani etc.; în 2011 avea 972 locuitori, din care 466 maghiari, 456 români, 5 germani etc.

Din punct de vedere administrativ, în 1893 făcea parte din comitatul Caraș-Severin, plasa Făget. De la 1919 face parte din județul Caraș-Severin, plasa Făget, fiind secretariat comunal, iar după 1925 din judeţul Severin, plasa Făget.

Din anul 1950, după aplicarea legii de regionalizare și raionare administrativă a României, este reședința comunei Dumbrava, raionul Lugoj, iar din 1952 raionul Făget.

În anul 1968, când în baza noii legi de împărțire administrativ-teritorială nr. 2/1968 sunt desființate raioanele și se înființează județul Timiș, este reședința comunei Dumbrava din acest județ, situație care se menține și astăzi.

După Primul Război Mondial s-au stabilit câteva familii de români ortodocși, angajați, sub diferite forme, în această localitate. După 1950, numărul românilor veniți din Moldova să se angajeze la fabrica de cherestea din Mănăștiur sau în altă parte a crescut, astfel că în anii 2004-2007 s-a ridicat și o biserică ortodoxă.

Dumitru TOMONI

PS: Îi rog pe cei care au fotografii cu satul de altădată (cu școala, biserica, preoți, învățători, nunți, înmormântări, serbări școlare etc.) să-mi trimită fotocopii, pentru Muzeul de Istorie și Etnografie din Făget!

Fii primul care comentează

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.


*


Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.