Ziua geniştilor

Batalionul 1 Geniu. La 31 mai 1859, domnitorul Moldovei, colonelul Alexandru Ioan Cuza, aprobă Raportul nr. 1902 înaintat de guvernul Principatului Moldova prin care se cerea aprobarea înfiinţării şi întreţinerii unui batalion de geniu necesar pentru „înaintarea lucrărilor publice”. Batalionul a fost organizat pe 4 companii, cu un efectiv total de 1.000 de militari.

Regimentul 1 Geniu. La 31 mai 1860,  se înfiinţează al doilea batalion de geniu în Ţara Românească, care, împreună cu cel din Moldova, au constituit Regimentul 1 Geniu.

Regimentul 1 Geniu desfiinţat. În anul 1871, din motive financiare, se desfiinţează regimentul, rămânând un singur batalion cu două companii în Moldova şi două în Muntenia. În anul 1876, batalionul primeşte în compunere şi o companie de pontonieri.

Războiul pentru Independenţa României. În anul 1877, batalionul a întins podul de vase peste Dunăre, a executat lucrări de fortificaţii, asigurând şi comunicaţiile trupelor române şi ruse din zona Plevna.

Primul Război mondial. Trupele de geniu au participat cu un regiment de pontonieri, un regiment de căi ferate, cinci batalioane de pionieri (minare şi deminare) şi un batalion de specialităţi.

Monumentul eroilor din arma geniului. În anul 1929, după Războiul de Întregire a Neamului, în memoria eroilor genişti  s-a ridicat un monument în Bucureşti, având pe soclu inscripţia: ”Spuneţi generaţiilor viitoare că noi am făcut  suprema jertfă pe câmpurile de bătaie pentru întregirea neamului” – „Eroilor din arma geniului 1916 – 1919”.

Al Doilea Război  Mondial. Trupele de geniu au participat cu 6 regimente şi  8 batalioane pe ambele fronturi.

Unităţile de geniu în epoca socialistă. Până în anul 1989, unităţile de geniu au  participat efectiv împreună cu militari „deportaţi” din toate unităţile militare la executarea unor obiective economice: platforme industriale, modernizări portuare, irigaţii, Transfăgărăşanul, Canalul Dunăre – Marea Neagră, construcţii drumuri, întreţineri drumuri, căi ferate etc.

Personalităţi de certă valoare. Trupele de geniu au dat  armatei române pe mareşalul Constantin Prezan, pe generalul Arthur Văitoianu (prim-ministru), 8 miniştri de război şi 10 şefi ai Marelui Stat Major.

Regimentul 169 Pionieri din Lugoj. În anii 50, în Lugoj a fost Regimentul 169 Pionieri din subordinea Regiunii Militare Timişoara şi apoi a Regiunii Militare Cluj.

Compania Pionieri Lugoj. Din anul 1958, a sosit în Lugoj Regimentul 90 Mecanizat (UM 01140) care avea  o companie de pionieri. Compania era organizată astfel: comandant (căpitan Gherdan Ioan), Plutonul 1 Pionieri (comandant locotenent Marinescu Ioan), Plutonul 2 Pionieri ( comandant locotenent-major Baltac Dumitru) şi Plutonul Tehnic (comandant locotenent Diţulescu Vasile). Şef al Serviciului Geniu pe regiment a fost căpitan Podaru Ioan. Compania avea 100 de militari.

Ofiţeri şi subofiţeri de geniu în retragere (peste 60 de ani) din Lugoj. Locotenent-colonel Ivan Holodneac (fost şef serviciu geniu), maior Dan Regep şi plutonier-adjutant Cornel Murărescu.

BAT-M (utilaj greu de geniu sovietic), a fost în dotarea companiei de geniu din Regimentul 90 Mecanizat Lugoj până în anul 1994, apoi, fier vechi

Asociaţia militarilor în rezervă şi retragere „Lt.erou P.Laţcu” Lugoj


Descoperă mai multe la Actualitatea Online

Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.

Despre admin 6912 articole
Nicolae Silade, poet și jurnalist

Fii primul care comentează

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.


*


Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.