La împlinirea unui secol și jumătate de la nașterea celei mai cunoscute personalități bănățene, nu este lipsit de interes abordarea unor erori din biografia inventatorului, preluate în mod necritic și popularizate. Nu mică a fost nedumerirea semnatarului acestor rânduri, când, în această vară, citea pe un panou din expoziția Muzeului „Vasile Pârvan” privind „Istoria aviației românești în cartofilie, filatelie, fotografie”:
„Traian Vuia s-a născut la 17/30 august 1872, într-o familie de țărani din satul Surducul Mic. Sunt surprinzătoare aceste erori pentru că, după 1990, s-au publicat zeci de cărți, studii și articole, despre viața și activitatea lui Traian Vuia, s-au organizat numeroase expoziții, conferințe și simpozioane.
Și totuși, la începutul perioadei comuniste, Vuia era prezentat drept fiu de țărani bănățeni, care, din cauza nepăsării autorităților, a fost obligat să plece din țară pentru a face cercetări în domeniul aviației.
Cel dintâi care menționează originea țărănească a lui Vuia a fost Petru Groza, într-o ședință a Academiei R.P.R. din 28 iulie 1953, când, în calitate de președinte al Prezidiului Marii Adunări Naționale, propunea valorizarea personalității inventatorului: „Eu nu sunt competent să intru în fondul problemei.
Știu numai că Vuia a fost un român din Banat, despre care se vorbea în tinerețea mea. Era mai în vârstă decât mine cu 11-12 ani. Dar auzeam vorbindu-se în familie că există un licean la Lugoj, copil de țăran, care vrea să zboare și care mereu construia modele de avioane. Mai apoi am aflat că a plecat la Universitatea din Budapesta.
Acest român, Traian Vuia, născut în Surducul Mic, în părțile Făgetului, fiind un copil sărac, a fost ajutat materialicește, spre a putea merge la Universitatea din Budapesta, de tatăl lui Tiberiu Brediceanu, de Coriolan Brediceanu”.
Este greu de presupus că Petru Groza, și el fiu de preot, care l-a cunoscut pe inventator încă din primăvara anului 1906 când l-a vizitat la Paris, nu știa că Vuia este fiul preotului Simeon Popescu. Mai mult, în aceeași ședință, Groza, evocând momentul plecării lui Vuia la Paris, subliniază și sprijinul dat de tatăl său, alături de alți fruntași din Lugoj:
„Mai apoi, mergând la Paris, m-am gândit la Vuia. Știam că este la Paris și aflând de adresa lui i-am trimis vorbă că vreau să-l văd, iar el mi-a răspuns că este foarte încântat că vine un bănățean să-l vadă, mai ales când este un fecior al popii Groza, care contribuise și el ca să-l ajute, fiind tatăl meu o figură cunoscută din rezis-tența națională”.
Același Petru Groza a venit în anul 1951 în Bujoru, a stat de vorbă cu rudele cele mai apropiate și cu alți localnici și i-a pus la dispoziția lui Traian Manzur, nepot de soră, lemne pentru a reconstrui casa unde Vuia s-a născut. Or, casa natală a lui Vuia a fost casa unde a locuit preotul Simeon Popescu în timp ce a slujit la parohia Surducul Mic, preotul având propria casă în Bujoru.
Evident că, în plină perioadă proletcultistă, când alianța dintre clasa muncitoare și țărănime susținea partidul unic și noul regim politic, dădea bine originea țărănească a inventatorului, iar Groza nu era omul rigorii și al respectului pentru adevărul istoric. Tot Groza, cu emfază și spirit fanfaron, a lansat în spațiul public o inexistentă discuție dintre Vuia și mama sa în momentul plecării la Paris:
„Traian Vuia a fost copilul din flori al unei țărănce din Banat. Când a plecat de acasă, plângând mama sa, circula printre altele următoarea legendă: Mă duc, mamă, departe la Paris – pe vremea aceea Parisul era considerat la noi ca fiind la capătul lumii – dar lasă, mamă, să nu-ţi pară rău, fiindcă dacă mă duc la Paris am să vin de acolo în zbor sau n-am să mai viu niciodată acasă”.
Or, Vuia a plecat la Paris în 27 iunie 1902, iar mama sa (Ana Vuia) a murit în 3 decembrie 1896. În prima carte dedicată inventatorului de inginerul Gheorghe Lipovan, publicată în anul 1956, cu un cuvânt introductiv scris de Petru Groza – Gheorghe Lipovan, Traian Vuia.
Realizatorul zborului mecanic, București, Editura Tehnică, 1956 –, se consemneză aceeași origine țărănească: „Traian Vuia este de origine român bănățean. S-a născut la 17 august 1872 în comuna Surducul Mic (Banat) din părinți țărani”.
Și în cea de-a doua lucrare dedicată lui Vuia – Gheorghe Lipovan, Traian Vuia, București, Editura Științifică, 1966 – Lipovan, cel mai competent biograf al aviatorului, consemnează aceeași origine țărănească. Din păcate, ignorând documentele aflate în arhiva Liceului „Traian Vuia” Făget și în arhivele din Timișoara, și alți istorici și cercetători au susținut această eroare.
Abia în anul 1972, în lucrarea publicată la Centenarul nașterii inventatorului, – Gheorghe Lipovan, Traian Vuia, un pionier al aviației mondiale, Timișoara, Editura Facla, 1972 – Lipovan respectă adevărul istoric și precizează că Vuia era „fiu al unui preot de țară”.
Dumitru TOMONI
Lasă un răspuns