Tradiție și contemporaneitate în viața culturală lugojeană

Pentru că suntem cenzurați pe Facebook,
ne poți citi pe
Telegram și Google News

Constantin-T. STAN

Sub egida celei de-a XV-a ediții a Festivalului-Concurs „Lada cu zestre”, inițiat, promovat și finanțat de Consiliul Județean Timiș, un unicat pe plan național, la Buziaș au fost prezente, în primăvara acestui an, ansambluri coregrafice, soliști vocali și instrumentali, recitatori și expoziții de artă tradițională și culinară din mai multe localități bănățene. A impresionat profesionalismul ansamblului coregrafic instruit de maestrul Puiu Munteanu, un adevărat ambasador al artei coregrafice lugojene.

Subsemnatul, cu suportul Muzeului de Istorie, Etnografie și Artă Plastică din Lugoj, reprezentat de dr. Răzvan Pinca, a prezentat o expoziție de artă plastică, un omagiu adus Laurei Vlad (una dintre surorile poetului-acuarelist Victor Vlad Delamarina).

Câteva zeci de perechi din figurinele etnografice aflate în colecțiile muzeului lugojean, cu care Laura Vlad a trezit, în 1929, admirația juriului Expoziției Internaționale din Barcelona, care i-a acordat premiul I și medalia de aur, un set de reprezentări grafice ale păpușilor (expresii etnografice din mai multe ținuturi de pe întreg cuprinsul spațiului istoric românesc) și o inedită expoziție numismatică: așa-numitul Tezaur de la Belinț, reprezentat de câteva zeci de monede de argint, descoperite la Belinț în 1970 (recuperate grație prof. Simion Dănilă), valoroase artefacte datând din sec. al XIII-lea, din vremea regilor Ștefan al V-lea al Ungariei și Ștefan Uroș I, regele Serbiei.

În 2020, pandemia a împiedicat organizarea aniversării a 150 de ani de la nașterea lui Victor Vlad Delamarina. Urma ca volumul pe care i l-am închinat (finanțat de Consiliul Județean Timiș), cuprinzând integrala acuarelelor identificate în arhiva Muzeului Național al Banatului din Timișoara, să aibă parte de o inedită lansare, pe puntea Bricului „Mircea”.

Deși tardiv, îl vom omagia pe cel mai important maestru bănățean al acuarelei la sfârșitul lunii septembrie, sub egida celei de-a II-a ediții a Conferinței Internaționale de Istorie „Acta Historica Civitatis Lugosiensis”, proiect derulat de Asociația pentru Cultură Bănățeană în parteneriat cu Primăria Lugoj. Un grup de studenți, masteranzi și doctoranzi de la Academia Navală „Mircea cel Bătrân” din Constanța vor veni pe urmele poetului dialectal, în comuna sa natală, la Lugoj și Chizătău. Vor fi prezenți universitari de la Padova, care vor sărbători și la Lugoj împlinirea a 800 de ani de la fondarea venerabilei cetăți academice.

Asociația pentru Cultură Bănățeană, prezidată de prof. univ. dr. Lucian Emil Roșca, titularul catedrei de Folclor de la Facultatea de Muzică și Teatru a Universității de Vest din Timișoara, va oferi pretențio-sului public lugojean, în această toamnă, un proiect major, de anvergură națională și internațională, în ton cu „Marea muzică”, selectul proiect promovat de Primăria cetății muzicii: cea de-a IV-a ediție a Concursului Internațional de Canto „Tiberiu Brediceanu”.

Recent, melomanii lugojeni au trăit emoțiile unui excepțional concert cameral dăruit de Romanian Chamber Orchestra, sub magica baghetă a lui Cristian Măcelaru, proaspăt Doctor Honoris Causa al Universității de Vest din Timișoara, unul dintre cei mai titrați șefi de orchestră europeni.

Proiectul, derulat sub egida celor mai importante instituții de cultură din metropola Banatului (Asociația „Scena muzicală”, Opera Națională și Filarmonica „Banatul”), va continua pe istorica scenă a Teatrului „Traian Grozăvescu”, înnobilată, de-a lungul anilor, de prezențele concertistice ale lui Béla Bartók, George Enescu și Aurelia Cionca.

Lugojenii mai vechi își amintesc (iar muzicologii implicați în destinul urbei nu contenesc să evoce) despre existența, la Lugoj, în urmă cu câteva bune decenii, a Societății Filarmonice. În cadrul providențialei asociații activa o orchestră simfonică, un ansamblu cameral și vechea, nemuritoarea corală lăsată moștenire de Ioan Vidu.

Noi, cei sensibili la vraja armoniilor sonore, ne vom strădui să reluăm, anul viitor, cursul vechilor tradiții locale, reînființând Societatea Filarmonică. O încercare de a armoniza tendințele, curentele și gusturile într-o societate tot mai globalizată și a face cât mai vizibil potențialul actual al Lugojului cultural.

Urmărește-ne pe Telegram și Google News

Fii primul care își dă cu părerea!

Lasă un răspuns

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.