România – fără 40 %

Pentru că suntem cenzurați pe Facebook,
ne poți citi pe
Telegram și Google News

Dan H. BRUDIU

Fără dorința de a contesta bunele intenții ale actualului Ministru al Sportului, fostul mare ex-campion Eduard Novak (chiar și în condițiile unor mediatizate reacții și discursuri ratate ale acestuia în diverse ocazii publice), e de precizat că publicarea în Monitorul Oficial a ordinului de ministru care impune, pentru sezonul 2022 – 2023, o-bligativitatea unei participări în teren de minimum 40% a sportivilor români la competiţiile naţionale în sporturile de echipă reprezintă un mare act ratat.

Fără discuție, prezența unui număr cât mai mare de sportivi născuți și crescuți în România la competițiile interne este un deziderat pentru care ar trebui să milităm cu toții, cei care avem tangență cu performanța. Ba chiar și pentru părerologii de profesie care, mimând și afișând patriotismul de circumstanță, trec superficial peste marile probleme existente în activitatea de formare și creștere a elementelor sportive autohtone, care ar fi de dorit să popu-leze echipele noastre de club.

♦ Se pune, în primul rând, problema dacă ordinul  nu va fi considerat discriminatoriu de Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării sau de instanță, în cazul în care se va ajunge în această situație. Și vă reamintesc un caz concret: în sezonul trecut, după ce Federația Română de Volei și reprezentanții cluburilor de primă ligă au decis că, în sezonul 2021-2022, echipele vor fi obligate să joace permanent în teren cu două sportive românce, clubul de volei CSM VA Blaj a contestat aplicarea măsurii la același for (CNCD) și a obținut câștig de cauză, anulând cu o lună înainte de startul competiției toate pregătirile oficiale pe care prim-divizionarele din volei le-au făcut în acest sens. Defilând și câștigând în Campionatul Național A1 cu un sextet alcătuit exclusiv din sportive străine de mare valoare, în condițiile în care celelalte echipe au utilizat româncele pe care le transferaseră pentru aplicarea măsurii. Există, deci, un precedent care poate da totul peste cap.

Cu toate acestea, chestionat de media dacă nu se teme că ordinul va fi anulat de forul prezidat de Csaba Asztalos, Eduard Novak a declarat: „Decizia este sută la sută legală”. Toate bune, numai că, în Tratatul Comunităţii Europene se prevede, printre alte drepturi ale cetăţenilor europeni, cel al dreptului la libera circulaţie şi reşedinţă pe teritoriul Uniunii Europene pentru cetățenii din U.E., plus dreptul de a aplica pentru un loc de muncă în orice domeniu şi funcţie, cu anumite excepții.

Pe de altă parte, deși spune: „Raportat la cetățenii UE, regula de impunere a unui minimum de 40 la sută e una discriminatorie și încalcă prevederile Cartei Drepturilor Fundamentale a U.E.”, tot Csaba Asztalos precizează: „Cei interesați pot ataca regula în instanță. CNCD se poate doar autosesiza și poate aplica o sancțiune contravențională, dar sper să nu se ajungă aici. Sper ca oamenii să renunțe la această regulă discriminatorie. Pot găsi alte modalități prin care să sprijine sportivii români să facă performanță, dar nu așa. Suntem în U.E.”. Într-un fel, o portiță deschisă prezentului și soluției „descurcă-te, române”, dar situația trebuie studiată și reglementată, legal, de urgență.

♦ Și atunci vine, justificat, întrebarea: de ce pripa în care s-a luat această decizie, fără consultarea și pregătirea oamenilor din fenomen, din timp?  De unde grija pentru viitorul performerilor români, atât timp cât problemele pe care le are sportul pornesc de jos, de la baza piramidei? Avem noi fondul de sportivi din care să asigurăm acest procent de 40 % de prezențe fizice de valoare în săli și pe stadioane? Revoluționăm vârful icebergului și lăsăm în continuare subfinanțat și neorganizat metodic sportul școlar, aflat aproape de colaps? Trăim cu impresia că lucrăm bine la nivelul de jos, potențați de reușite de excepție ale unor elemente strălucite pentru care statul n-a făcut mai nimic?

Cu două ore de educație fizică în școala elementară, cu mai bine de 50 % din elevi scutiți de orele de sport, cu doar 14 %  din tineri implicați în activități sportive organizate, cu o mare parte din profesorii de la Cluburile Sportive Școlare demotivați, dezinteresați, lipsiți de valoare sau blazați, copiii României își vor face în continuare foarte greu loc în loturile și pe terenul marii performanțe, cu mici excepții. Iar promovarea lor cu forța, în numele patriotismului local, regional sau național, va duce la autosuficiență, lipsă de concurență și vid de rezultate.

Atât timp cât cluburile românești din elită, mai ales cele care participă și în competiții internaționale, au obiective ambițioase, trasate de principalii finanțatori (privați și publici în aceeași măsură), impunerea unei măsuri de acest gen trebuia gândită din timp și în concordanță cu realitățile, deloc confortabile, pe care le presupune organizarea și susținerea sportului de performanță. Dacă dorim să mai discutăm despre acest lucru.


Descoperă mai multe la Actualitatea Online

Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.

Despre admin 6909 articole
Nicolae Silade, poet și jurnalist

Fii primul care comentează

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.


*


Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.