Prioritățile Lugojului, orașul muzicii / Marile proiecte culturale

Constantin-T. STAN

Se pare că urâtul vis care ne-a afectat existența în ultimul an, pandemia, se va risipi curând. Vor rămâne anumite traume psihice, angoasa unui viitor incert din perspectivă sanitară, tribulațiile economice și sociale, un nou mod de relaționare cu semenii: un sentiment al distanțării și alienării inoculat insidios în subconștient, o anumită robotizare atitudinală și suspiciune față de semeni și realitățile înconjurătoare.

Viața merge însă înainte, iar Lugojul (fosta capitală a românilor bănățeni, nu a Banatului, cum clamează încă unii, preluând, mecanic și fără discernământ, în necunoștință de cauză, o sintagmă consacrată cu mai bine de un secol în urmă!) va redeveni, sperăm, ceea ce a fost cândva și, poate, ceva mai mult. Șansa citadelei noastre este reprezentată de cultură, un termen predestinat într-o urbe care a dăruit Banatului, românilor de pretudindeni, dar și Europei personalități de prim rang.

Organizarea unei noi ediții a Festivalului Coral Internațional „Ion Vidu”, o manifestare prestigioasă, căreia i s-au asociat în ultimii ani patru ediții ale Zilei „George Enescu”, impune, de pe acum, o preocupare intensă, cu determinare și perpetuă veghe intelectuală, din partea celor ce-și asumă managementul și marketingul cultural.

Se întrevede la orizont și un mai vechi proiect, vizând participarea la tradiționalul festival „Timișoara muzicală” (corala camerală lugojeană a fost o invitată constantă la Timișoara, într-o companie de elită), care, cu siguranță, va fi cap de afiș cu prilejul evenimentelor ce vor marca exercitarea titlului de capitală culturală europeană de către burgul de pe Bega.

Lugojul va trebui să-și asume rolul de partener (cineva, specializat în lobby cultural, ar putea fi împuternicit să negocieze acest parteneriat cu factorii decizionali din capitala Banatului) și să acompanieze, la cel mai înalt nivel, puncte din proiectul ce va fi pus în operă cu acel prilej.

Avem nevoie de un dirijor profesionist, specializat în dirijat coral (nu un muzician priceput la toate), consacrat, cu vechi state de servicii, și de un ansamblu cel puțin la nivelul celui lăsat moștenire de Remus Tașcău, select partener, cândva, al Filarmonicii bucureștene, dar, mai ales, cu o uimitoare prezență pe una dintre cele mai importante scene festivaliere europene, Festivalul Internațional „George Enescuˮ din Capitală, un climax, o clipă astrală aproape irepetabilă.

Melomani experimentați, cu gusturi rafinate, îndelung exersate, au elevate așteptări din partea simbolului cultural al Lugojului (sperăm, într-un timp rezonabil, la o prezență ministerială de rang înalt, prin care să se recunoască oficial meritele întâistătătorului muzicii corale românești!):

reconfirmarea certificatelor atribute ale profesionalismului, repertorii din marea muzică națională și universală, turnee concertistice și festivaliere stagionare, colaborarea cu importantele instituții profesioniste din domeniu (Filarmonicile din Timișoara, Arad și București), reprezentarea pe plan internațional și ieșirea din anonimatul unui provincialism meschin, care și-a pus nefasta pecete pe orașul nostru în ultimele șapte decenii, după pierderea rangului de capitală județeană și transformarea în satelit al Timișoarei.

Festivalul Internațional de Teatru, organizat de mebrii unei trupe selecte, aureolată cu nenumărate premii naționale și internaționale, Festivalul Internațional de Folclor, Festivalul Internațional „Lugoj Clasicˮ și Concursul Internațional de Canto „Tiberiu Brediceanuˮ sunt alte câteva repere care, regândite și, poate, remanageriate sub alte imperative, ar trebui să confere culoare (alături de simfoniile florale din peisajul fizic lugojean!), antren și valențe de anvergură cetății noastre.

Performanța se obține prin continuă autoperfecționare și impunerea unor deziderate, chiar idealuri, cât mai înalte.

Când, în urmă cu câțiva ani, am exprimat ideea că Lugojul ar putea candida, cândva, la titlul de capitală culturală europeană, câțiva auditori au zâmbit ironic. Oamenii aveau puține așteptări din partea administrației acelor vremuri, dar și din partea lor înșiși, prizonieri ai unui defetism păgubos.

Cine își asumă, astăzi, la nivel politic și administrativ, elaborarea unor proiecte culturale de anvergură, stabilirea unor priorități pe termen mediu și lung, dezbătute cu profesioniști în materie? Adică cu oameni cu studii academice de specialitate certificate, împlinite prin performanțe de notorietate, recunoaștere națională și internațională. Altfel, riscurile de a cădea în derizoriu sunt mari, iar efectele vor fi dramatice, adâncindu-ne în mocirla amatorismului și provincialismului de tip oriental.

Lugojul fiind o localitate cu o unică rezonanță istorică, un epicentru al pașoptiștilor români bănățeni, am propus administrației locale un proiect privind reluarea, într-un nou format, a vechilor conferințe istorice, inițiate cu mai bine de un deceniu în urmă de o harnică și devotată liberală a urbei, deopotrivă o rafinată intelectuală, Luminița Wallner Bărbulescu.

La Lugoj se instituise în acele vremuri o sui-generis extensie doctorală a Universității clujene, sub tutela regretatului Nicolae Bocșan, un maestru cu o impresionantă carte de vizită.

Veneau în urbea lui Aurel C. Popovici, în acele vremuri, ca la Mecca, să se adape din tainele profundelor înțelesuri istorice, magiștri și învățăcei doctoranzi din cele mai importante instituții academice naționale, iar numele orașului nostru era rostit, cu admirație și respect, în înalte foruri academice.

N. R.: În rândurile de mai sus, dl Constantin-T. Stan vede Lugojul de altădată și Lugojul de viitor mai cu seamă din punct de vedere muzical, dar trebuie precizat că în ultima vreme Lugojul de azi s-a remarcat la nivel național și internațional din punct de vedere literar, prin personalități care au animat și animă constant viața culturală lugojeană, țelul lor fiind redobândirea statutului de capitală spirituală a Banatului. Dacă îi amintim aici doar pe Anișoara Odeanu, Gheorghe Iancovici, Claudiu Buciu-Bazalt, Ioan Ardeleanu, Constantin Buiciuc, Paul Doru Chinezu, Mircea Anghel (plecați prea devreme dintre noi), Simion Dănilă, Remus Valeriu Giorgioni, Ela Iakab, Adriana Weimer, Anda Neagoe, Daniela Radu, Cristian Ghinea, Ion Oprișor, Ionel Panait, avem toată încrederea că cei care vin (cunoscuți sau necunoscuți încă) le vor urma exemplul. Iar revista Actualitatea literară, apreciată și premiată la nivel național, este cel mai potrivit loc de promovare a valorilor lugojene.