Primul ştrand cu apă minerală din Europa s-a redeschis, recent, în stațiunea Buziaş

Urmărește-ne pe WhatsApp | Telegram | Google News

Ştrandul cu apă minerală din stațiunea Buziaş a fost construit în 1874, iar duminică a fost redeschis pentru public, prima dată după trei ani în care nu a avut vizitatori. Ştrandul de la Buziaş, proaspăt renovat, are totuşi ceva din atmosfera altor secole. Are acelaşi bazin vechi şi au fost păstrate vestiarele de lemn, care erau folosite la sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul secolului XX. Gardul şi intrarea sunt, de asemenea, cele de pe vremea străbunicilor.

Ştrandul cu apă minerală îşi redeschide porţile după ce Tratament Balnear Buziaş SA a închiriat baza societăţii Aqua Sana, deţinută de omul de afaceri Sorin Toma.

„Suntem oameni din partea locului. Avem părinţi la Buziaş. Am cochetat de mult cu ideea de a închiria ştrandul, pentru că era păcat să rămână în acea stare. Noi stăm foarte aproape de ştrand şi am văzut mereu starea în care se afla. Am luat legătura cu cei de la Tratament Balnear SA, care ne-au făcut o închiriere. Ne-au ajutat şi la reamenajare“,

a explicat Sorin Toma, administratorul ştrandului.

Nefolosită de atâta timp, baza a avut nevoie de multe lucrări de reabilitare. „Era degradat, plin de bălării. Uşile de la vestiare erau rupte, ţiglele – furate. Instalaţia electrică nu mai exista, a trebuit refăcute instalaţiile sanitare. Dar acum totul e pus la punct“, a mai spus Toma.

 Apă cu proprietăţi curative

Ştrandul a fost construit în anul 1874 şi este primul ştrand european cu apă minerală. Apa din bazin vine dintr-un foraj de 120 de metri adâncime şi este identică cu cea care curge în fântânile din staţiune.

„Este apă minerală de băut care vine la o temperatură de 13 grade Celsius din puţ. În bazin, temperatura se ridică la 18-22 de grade Celsius. Apa rece, foarte bogată în fier, are efecte relaxante. Bazinul este standard, are peste tot 1,8 metri, iar apa este continuu recirculată“,

a explicat Sorin Toma. Apa curge în bazin din aceeaşi ţeavă de la inaugurarea lui. Pentru că apa curge tot timpul, bazinul a căpătat culoarea roşiatică din cauza fierului din apă. Ştrandul are 27 de metri lungime şi zece metri lăţime şi se află în păduricea Buziaşului. Are o capacitate de aproximativ 800 de locuri. Nu lipsesc dotările specifice ştrandurilor de azi, bar, teren pentru activităţi sportive, loc de joacă pentru copii, nisip şi un restaurant.

„Aşteptăm clienţi din Lugoj, Timişoara, Reşiţa şi din împrejurimile Buziaşului. Trebuie precizat că bazinul deservește şi clienţii care vin la tratamente, la Buziaş“,

a completat administratorul de la societatea Aqua Sana.

În anul 1811 au fost pentru prima dată valorificate apele minerale ca remedii pentru numeroase afecţiuni ale organismului. Apele minerale de la Buziaş sunt unice în Europa, fiind carbogazoase, feriginoase, clorurate, magneziene, calcice, sodice şi bicarbonate. Sunt benefice pentru afecţiuni cardiovasculare, reumatisme degenerative, afecţiuni post-traumatice, neurologice periferice şi a celor digestive şi hepato-biliare. Specialiştii spun că o simplă baie are efecte benefice în cazul bolnavilor care au nevoie de recuperare după ce au suferit accidente vascular-celebrale sau diferite traumatisme.

Vizitatori celebri la Buziaş

Primul sezon estival la Buziaş a fost inaugurat în anul 1811, după ce profesorul universitar Andreas Winteri a testat calitatea apelor şi a descoperit că, pe lângă gazele de carbon, izvoarele conţin calciu, sodiu şi fier. Localitatea a fost declarată staţiune balneară în 1839. Ştrandul a fost inaugurat în 1874 şi a devenit locul preferat de bănățenii din perioada austro-ungară, fiind folosit cu succes şi în perioada interbelică. Între 1903 și 1907 sunt forate 12 izvoare de adâncime şi se construieşte fabrica de îmbuteliere a apei minerale, iar în 1909 apa minerală era comercializată sub numele Muschong Phönix. Între anii 1841-1845 a fost semnalată prezenţa, la Buziaş, a lui Nicolae Bălcescu. Aerul din staţiunea timişeană îi făcea bine, aici fiind îngrijit chiar de recunoscutul medic Gheorghe Ciocârlan. În septembrie 1898, împăratul Franz Iosif şi moşte-nitorul tronului, prinţul Franz Ferdinand, au vizitat și ei Buziaşul. Încă din 1895 se construise aici o vilă imperială, proprietate a coroanei, devenită sanatoriu după primul război şi casă sindicală după naţionalizare.

Printre alte celebrităţi care au vizitat Buziaşul pot fi amintiţi Nicolae Iorga, care avea o bancă a lui în parc, astăzi dispărută, Nicolae Titulescu, Petre Comarnescu, Şt. O. Iosif, Mihail Sadoveanu, Gala Galaction sau Octa-vian Goga. Au fost prezenţi şi Regele Ferdinand cu Regi-na Maria, generalii Bérthelot sau Mackensen.

Arhitectura staţiunii este în stil turcesc, bizantin, unic în România. Singurele promenade similare din Europa se găsesc în Karlovy Vary şi în Baden-Baden. Medicul francez Leboulon compara Buziaşul cu renumita staţiune Karlsbad. Încă din secolul al XIX-lea, după ce s-a aflat de proprietăţile curative ale apelor de la Buziaş, aşezarea a început să fie vizitată atât de bolnavi din România cât şi de străini. De-a lungul anilor, Buziaşul a avut pacienţi din Anglia, Bulgaria, Cehoslovacia, Elveţia, Finlanda, Franţa, Germania, Italia, Iran, Israel, Iugoslavia, Japonia, Olanda, Spania, Turcia sau Ungaria.

Nicolae SILADE

 

Fii primul care comentează

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.


*


Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.