Prefectura (II): federaţii şi ligi. Cum se face că două palate locale s-au nimerit (aproape) faţă în faţă

Remus V. GIORGIONI

Piaţa I.C.Drăgan (fostă Republicii) 9. Fochistul ne-a luminat!

Printre cele ce n-am apucat să relatez data trecută se numără câteva date despre subsolul clădirii, împărţit în două spaţii de cca 400 mp, prevăzute ca sală de club şi sală de fitness (sau SPA, cum  se mai zice). Mai există apoi, ca în orice subsol, trei spaţii tehnice, de uz intern şi patru centrale termice, menite a încălzi cele peste 40 de spaţii ale clădirii, aranjate pe patru tronsoane.

Dar îmi aduc aminte că de peretele dinspre stradă se aflau ancorate nişte belciuge mari de fier, prinse de perete cu o bucată de lanţ. Multă vreme noi, cei care lucram în clădire, le-am contemplat, întrebându-ne ce-ar putea fi. Care a fost scopul lor în trecututul îndepărtat al clădirii. Până când, intrând în vorbă cu el, ne-a luminat fochistul centralei (în stânga intrării se afla o centrală termică de cartier, care încălzea, pe lângă Prefectură şi clădirile din zonă): de acele belciuge din fier se priponeau întemniţaţii instituţiei, pe timpul Imperiului Chezaro-Crăiesc; se ştie că fiecare agie – sau poliţie -, chiar tribunalele aveau asemenea celule pentru infractorii aflaţi în curs de cercetare juridică, după judecată urmând să meargă la locul lor – adică la puşcărie. Lucrând la Biroul de Ape (Staţia Hidrologică), după plecarea din clădire a Cooperativei Lugojana şi mutarea noastră în locul lor – îmi amin-tesc că am primit vecini noi: cei de la FALL: Federaţia Asociaţiei de Locatari Lugoj, al cărei prim preşedinte a fost Dorel Micula. Au urmat – din câte ne amintim – Zoltan Toth, Vasile Lazăr, iar în prezent (ales de adunarea generală din ianuarie), Ștefan Nicora. Federaţia a cunoscut mai multe locaţii: cea amintită – etajul II al Prefecturii, camera 58 -, Meridian 22, iar în cele din urmă s-a aşezat la subsolul Primăriei, locaţia actuală. Toate aceste amănunte le-am aflat stând de vorbă cu dl Dumitru Câncea, secretarul, în timp, al Federaţiei.

Două palate situate (aproape) faţă în faţă. Virtute et Labore. O „alternativă locală” la Casa Poporului

Începând din colţul străzii, fost „Auto-Moto-Velo” (magazin de biciclete, motorete etc., care avea înscris pe frontispiciu Virtute et Labore; cu puţină atenţie, se poate descifra şi în fotografiile epocii această străveche inscripţie situată deasupra balconului de la etaj), se întinde Palatul Poporul. Autorul acestor rânduri a prins vremea când aripa dinspre Şcoala de Muzică a Prefecturii era flancată de clădiri vechi: „Lebăba”, spălătorie şi curăţătorie chimică, „Vântătorul şi Pescarul Sportiv”. Iar în faţa modernului Bistro de astăzi se afla un rând de căsuţe mici, dintre care ne amintim de-o ceasornicărie.

Palatul Poporul este o clădire în stil secesion, construită în 1903-904 după planurile arhitectului („inginer de stat”) Armin Willany. Dar ctitoria clădirii îi aparţine Institutului de Credit şi Economie Poporul – un fel de Bancă Populară – înfiinţat în anul 1900 de prelatul greco-catolic Ioan Boroş. Tot sub auspicii greco-catolice se produce şi sfinţirea clădirii, duminică, 4 iunie 1905, de către episcopul greco-catolic Vasile Hossu, în cadrul unei vaste ceremonii la care au participat, desigur, şi autorităţile locale.

De această locaţie se leagă şi câteva evenimente culturale: aici şi-a avut redacţia publicaţia lui Camil Petrescu Banatul, al cărei început publicistic se leagă de Palatul Poporul (nr.16/18 mai 1919; apoi redacţia, cu tot cu redactorul ei şef s-a mutat la Timişoara). În atelierul de la mansardă al pictorului Constantin Răducanu au avut loc nuzmeroase întâlniri şi evenimente culturale. Noi înşine am participat la câteva întâlniri cu Cenaclul „Pavel Dan” al Casei Studenţilor timişoreni. În această locaţie, ca invitat special al pictorului şi-a scris cunoscutul prozator optzecist Mircea Nedelciu romanul Tratament fabulatoriu.

„Înainte vreme”. Liga Judeţelor Abuziv Desfiinţate

După revoluţie – mai corect: anul 1990 – s-au făcut tot felul de încercări pentru înfiinţarea judeţelor abuziv desfiinţate în comunism. Mai întâi, a existat o „Ligă a Judeţelor, Comunelor şi Satelor Abuziv Desfiinţate” (ca şi când mai putea cineva să reînvie din ţărână şi cenuşă localităţi întregi, rase de Ceauşescu de pe faţa pământului). Apoi, până prin anul 2000, au existat încercări repetate de a convinge guvernele ţării să reînfiinţeze măcar judeţele desfiinţate. Se aflau în vizor 12-20 de judeţe, care trebuia să se adauge celor 42, spre a se ajunge la numărul vechi de 62 – care le includea şi pe cele ale Basarabiei. (Reprezentantul nostru, din partea judeţului Severin, cu capitala la Lugoj, a fost dl inginer Ioan Valcan, care activase în clădirea Prefecturii înainte de ’89 ca şef al Centrului de Calcul.)

Înainte vreme (a doua jumătate a secolului XIX) existau în principatele româneşti comitate – în Transilvania -, ţinuturi – în Moldova, iar în Ţara Românească: judeţe, termen la care s-a rămas în final.
În 1968, regimul comunist renunţă la vechea împărţire administrativă în regiuni şi raioane, reînfiinţând judeţele (dar nu pe toate). De aceea AFJAD: Asociaţia Federaţiilor pentru Judeţele Abuziv Desfiinţate – cu altă variantă LNJAD – a cerut în mod constant guvernelor ţării, după 1989, reînfiinţarea acestor judeţe.

Cele mai mari presiuni în acest sens s-au făcut în timpul guvernului Radu Vasile, când numita AFJAD viza vechea organizare administrativ/teritorială, cerând reînfiinţarea celor 20 de judeţe absorbite de cele existente. Înainte de alegerile din 1996, AFJAD a făcut un protocol cu guvernul în acest sens, care trebuia inclus în programul de guvernare pe anul 1999, care presupunea înfiinţarea simultană a celor 20 de judeţe. Proiectul avizat vaforabil în anul 1999 preconiza ca alegerile locale din anul 2000 să se desfăşoare pe fondul judeţelor reînfiinţate.

Dar, după trecerea vremii, condiţiile social-politice se schimbaseră, iar să mai înfiinţezi încă 20 de judeţe cu tot aparatul administrativ presupunea costuri imense, care ar fi împovărat greu bugetul ţării; aşa că numita organizaţie nu a avut câştig de cauză.

Fii primul care comentează

Lasă un răspuns

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.