Ia românească, expusă la Muzeul din Lugoj

O expoziție deosebită, prilejuită de Ziua Internațională a Iei, poate fi vizitată de lugojeni și nu numai la Muzeul de Istorie și Etnografie din Lugoj. Organizatorii au dorit ca prin această expoziție să marcheze și Sânzienele. Misiunea celor de la Muzeul lugojean nu a fost una ușoară. Din cele peste 1000 de ii existente în patrimoniu, au trebuit să aleagă doar câteva zeci pentru a fi expuse.

„Intenția noastră este aceea de a promova spiritualitatea tradițională bănățeană prin portul iei, al spăcelului, cum spuneau în limbaj dialectal bănățencele care în urmă cu un secol asortau la asemenea spăcelel celelalte componente ale costumului popular: poale, catrânțe sau oprege”,

a declarat Daciana Vuia, directorul Muzeului lugojean.

Fie că sunt țesute cu fir metalic de aur și argint, fie că sunt brodate în gherghef sau cusute cu fir de mătase, aceste spăcele ne duc cu gândul la portul femeilor de demult și la readucerea tradiției românești în actualitate. Cele mai vechi ii datează de la sfârșitul secolului XIX – începutul secolului XX, dar există exponate și din perioada interbelică, din anii ’30-’40.

Unul dintre cele mai frumoase spăcele expuse de noi datează de la început de secol XIX, început de secol XX. Inclusiv pânza este una țesută în casă, în războiul de țesut. Impresionante sunt câmpurile ornamentale dispuse pe mâneci, pe piept, dar și pe spate. Motivele florale, fitomorfe sunt extrem de bine realizate”,

a precizat Daciana Vuia.

Muzeografii se mândresc însă și cu alte exponate, la fel de valoroase, menite să impresioneze vizitatorii.

Un alt spăcel, la fel de valoros poate fi introdus cu ușurință în categoria tezaur. Este susceptibil de a face parte din această categorie și are, la fel, o pânză veche, țesută în casă, în războiul de țesut, la sfârșit de secol IX și început de secol XX. Câmpul ornamental dispus pe întreaga suprafață a piesei este realizat cu motive fitomorfe, motive florale, în vogă, să spunem, în epocă”,

a adăugat Daciana Vuia.

Ineditul acestei expoziții îl reprezintă o colecție de păpuși etnografice din lemn,  create de Laura Vlad, sora poetului dialectal Victor Vlad Delamarina.

„Vizitatorii pot descoperi în egală măsură în vitrinele expoziționale și o importantă colecție de păpuși etnografice pictate pe lemn de profesoara Laura Vlad, sora poetului dialectal Victor Vlad Delamarina. Trebuie să știți că pentru asemena colecție de păpuși etnografice a primit în 1929 premiul I și medalia de aur la o expoziție internațională de la Barcelona și, mai mult decât atât, a primit foarte multe comenzi. Păpușile au suscitat în epocă un interes deosebit. A primit foarte multe comenzi din partea multor muzee din Viena, Helsinki, Rio de Janeiro, Brașov, dar și de la importanți colecționari particulari de artă”,

a conchis directorul muzeului lugojean.

Expoziția de ii poate fi vizitată la Muzeul de Istorie și Etnografie din Lugoj până la finalul lunii viitoare.

Alina DAMIAN

 

300
Share Button

Be the first to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*


Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.