Chiar dacă BCE a stabilit, începând cu septembrie, de mai multe ori o cotație de peste 4,95 lei/euro, depășirea acestui prag în piața locală pare să fi rămas una de bifat în cursul lui 20-22.
Pentru a proteja leul, în afară de reglajele fine efectuate punctual în piața valutară, BNR a folosit drept pârghie segmentul monetar. Indicii ROBOR au atins valori care se mai înregistrau în martie trecut, evoluție la care a contribuit și majorarea inflației, care a urcat spre 8%, cu aproape trei ori mai mare decât ținta BNR de 2,5% +/- un punct procentual.
Fluctuațiile cursului euro s-au rezumat la 4,9488 – 4,9492 lei iar tranzacțiile zilnice s-au efectuat în culoarul 4,947 – 4,952 lei.
Membrii CFA România care au participat la sondajul efectuat în noiembrie, anticipează pentru luna mai o valoare medie a euro de 5,0517 lei, respectiv una de 5,1145 lei pentru noiembrie viitor.
Potrivit aceluiași sondaj, estimarea pentru orizontul de 12 luni în cazul indicelui ROBOR la 3 luni este de 3,22%. Indicele, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a crescut de la 2,89%, la începutul perioadei, la 2,97% la finalul ei.
Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a urcat de la 3,06 la 3,12%, iar cel la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase nivel interbancar, a sărit de la 3,13 la 3,20%.
Parcursul de anul viitor al leului va fi influențat extern de evoluția pandemiei, de repararea lanțurilor de aprovizionare și de reducerea prețurilor la materiile prime. Reducerea deficitului de cont și a celui comercial sunt principalii factori locali care pot reduce presiunea pe leu. Pentru a contracara efectele lor negative, BNR va majora, conform analiștilor, nivelul dobânzii cheie de trei ori în cursul lui 2022, mizând pe atragerea la timp a sumelor din PNRR.
La sfârșitul săptămânii trecute, a fost adoptat bugetul de stat pentru 2022. Acesta a fost construit pornind de la o creștere a PIB cu 4,6% an/an și o inflație medie anuală de 6,5%, respectiv un raport un deficit bugetar/PIB de 5,84%.
Revenirea în rândul investitorilor a apetitului pentru risc, în condițiile în care datele privind efectele variantei Omicron sunt mai optimiste decât se anticipa, a redus cererea de monedă americană, considerată drept un „refugiu”.
Euro s-a apreciat de la 1,1235 dolari, minim atins lunea trecută, la 1,1344 dolari, maxim înregistrat vineri, astfel că media dolarului a scăzut de la 4,3917 la 4,3655 lei, cea de la sfârșitul intervalului fiind stabilită la 4,3725 lei.
Cursul francului elvețian a fluctuat între 4,7456 și 4,7604 lei, medie care a fost stabilită lunea aceasta.
Creșterea apetitului pentru risc a impulsionat lira sterlină, care a depășit pragul de 1,1850 euro, astfel că media ei a urcat de la 4,7952 la 4,8612 lei.
La sfârșitul săptămânii, metalul galben fluctua între 1.805 și 1.811 dolari, astfel că prețul gramului de aur calculat de BNR a crescut de la 253,2841 la 253,8838 lei.
Ultima săptămână a acestui an găsește bitcoin în jurul valorii de 50.000 dolari. Moneda digitală se tranzacționa luni în culoarul 50.480 – 51.1.70 dolari, după creșterea de sâmbătă la circa 51.800 dolari. Ether se menținea la peste 4.000 dolari iar cotațiile fluctuau între 4.035 și 4.096 dolari.
Analiza cuprinde perioada 20 – 27 decembrie
Radu GEORGESCU
Distribuie:
Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.
Lasă un răspuns