Biblioteca Municipală Lugoj, la 70 de ani: trecut istoric şi actualitate (I)

Remus V. GIORGIONI

O instituție longevivă: peste jumătate de veac în aceeaşi clădire

Biblioteca municipală funcţionează în actuala locaţie – clădirea Poştei Vechi – din anul 1968 (când instituţia Poştei Române s-a mutat în clădirea actuală, proaspăt terminată). Aşadar, în anul 2018 a sărbătărit jumătate de secol de existenţă neîntreruptă în aceeaşi locaţie. Dar biblioteca a mai funcţionat vreo douăzeci de ani în alte locaţii, risipite prin oraş: Secţia de Copii pe str. Gării (Al. Mocioni), unde mai târziu s-a deschis Alimentara „Furnica”; iar Secţia de Adulţi în clădirea Clubului Tineretului.

Într-o discuţie recentă cu dl Zeno Magheţiu – director al bibliotecii timp de 33 de ani – am putut afla amănunte edificatoare în această privinţă. Dl Magheţiu a funcţionat ca şef de instituţie între 1968-2003, fiind o vreme bibliotecar principal (fără indemnizaţie directorială: aceasta s-a întâmplat din 1973, când statul comunist a început o serie de reducere de posturi administrative).

Dl Zeno a venit ca director al instituţiei la 16 septembrie 1969 (de la Şcoala Generală Sudriaş, unde fusese profesor de română), înlocuindu-l în funcţie pe un alt Zeno: Zeno Bugarin, profesor de filosofie, fiul vestitului poet Grigore Bugarin. Cum spueam, Poşta tocmai se mutase în clădirea nouă, cea actuală, lângă Blocul Poştei (de la care, de fapt,  şi-a primit numele). Biblioteca a primit iniţial parterul clădirii, unde s-a expus un fond de carte de 25-26 mii volume, care între timp a depăşit 35.000.

Numai în ultimii ani, cei „ai pandemiei”, acest fond s-a îmbogăţit cu cca 800 de titluri din toate domeniile. În acelaşi timp s-au mutat în Poşta nouă, din clădirea fostului magazin Gostat unde se aflau înainte şi telefoanele.

Pe vremea aceea exista la Timişoara un Oficiu de Servicii pentru Bilbioteci, din partea căruia Biblioteca Municipală a primit în 1970 în delegaţie o arhitectă ca să ajute cu specialitatea ei: planul de dezvoltare a clădirii.

După 1990 – primar Virgil Turcan – a fost amenajat şi dat în folosinţă şi etajul clădirii. Lucrările continuându-se cu încălzirea centrală (legarea la centrala termică de la Prefectură) pe timpul lui Marius Martinescu, anii 2000. Când a venit ca director, dl Magheţiu a găsit un personal de nouă persoane, incluzând şi directorul: 6 bibliotecare, legător de cărţi, personal auxiliar.

Referitor la organele tutelare, aflăm de la dl Magheţiu că biblioteca era coordonată administrativ de Primărie, metodic de Biblioteca Judeţeană (care trimitea periodic un reprezentant în control) – iar politic, cum se poate bănui uşor: de partid. Pe plan local, în cadrul Comitetului Municipal de partid, secretar cu propaganda era Ion Jurca, el ocupându-se şi de latura culturală: cenacluri, case de cultură, teatru şi bibliotecă. Înainte de Jurca, secretar cultural a fost cunoscutul Petre Sârbu, având-o secretară pe Mariana Geczy. Pe atunci exista un Comitet de Cultură şi Artă, organ politic şi de stat abilitat cu arta şi cultura. Aici preşedinte era un om de bine, profesorul Miloş Aurel.  Dl Zeno ne spune că a existat o bună colaborare între Biblioteca Municipală şi Centrul de Librării, condus de Coriolan Buciu, care aproviziona cu cărţi bilbioteca, dar – în calitate de unchi – şi pe colegul nostru, poetul şi ziaristul Claudiu Buciu, care apărea mereu la cenaclu cu câte o carte rară (a nu se confunda: este vorba despre tatăl domnului Primar, care-i poartă numele).

Directorul Centrului de Librării a sprijinit constant activităţile biliotecii lugojene, organizînd – împreună cu directorul ei – întâlniri cu scriitorii.

Au fost prezenţi în acea vreme la Lugoj scriitori importanţi, nume mari ale literaturii române, dintre care menţionăm: D.R. Popescu, Marin Sorescu, Ana Blandiana, Vasile Rebreanu; alături de bănăţenii Damian Ureche, Aurel Turcuş, Anghel Dumbrăveanu, Mircea Şerbănescu.

Din lipsa unui spaţiu adecvat – care astăzi există: Casa Bredicenilor – întâlnirile culturale se petreceau la Teatru, Clubul Tineretului şi în alte locaţii disponibile. Desigur, seria de întâlniri culturale a continuat cu succes şi după revoluţie – sau după ieşirea la pensie a dlui Z.M.

Dacă această primă parte, istorică, am realizat-o cu sprijinul evident a dlui Magheţiu, urmează ca partea a doua, cea contemporană, s-o facem bazându-ne pe date furnizate de dna Henrieta Szabo, actualul director al bibliotecii.

Din ce ne mai amintim şi noi (care am participat la diverse acţiuni culturale organizate la Casa Bredicenilor), Biblioteca Municipală a organizat numeroase lansări de carte, întâlniri cu cititorii – şi nu numai: cu publicul iubitor de cultură. O expoziţie-eveniment, despre care am scris pe larg la momentul potrivit a fost Muzeul Bibliei, organizată de pastorul Ionel Tuţac, proprietarul colecţiei, în colaborare cu dna directoare Henrieta Szabo; expoziţie deschisă vreo două-trei săptămâni, ca fiecare lugojean doritor să poată trece pe acolo măcar o singură dată.

Apoi, ne aducem aminte de frunţuzoaica Catherine Maguer, soţia unui inginer de la fabrica de biscuiţi de la Mănăştur, care a hălăduit pe meleaguri lugojene vreo cinci ani – arealul ei favorit fiind bilbioteca. (Colegul nostru Nicolae Silade a realizat cu ea un articol, cap de serie pentru alte articole despre cetăţeni străini stabiliţi temporar sau definitiv la Lugoj.)

La bibliotecă, madame Maguer se întâlnea aproape zilnic cu dna profesoară de franceză Marcela Balint, cu care punea ţările la cale… pe franţozeşte, bien-sur. De atunci, probabil, a crescut şi numărul de cărţi în limba franceză împrumutate de la bibliotecă. Dar şi, în general, împrumuturile făcute în vreme de „bejenie” (pandemie).

Biblioteca a organizat mai multe expoziţii de fotografie veche sau de actualitate (culminând cu „Fereastra spre Kandahar”, Mario Balint, corespondent de război) – subiect pe care sperăm a-l detalia în numărul viitor, împreună cu dna directoare. Dar pe agenda culturală a bibliotecii a stat mereu la loc de cinste preocuparea pentru sporirea/îmbogăţirea fondului de carte reunind autori lugojeni, clasici şi contemporani. Colecţia se numeşte „Spiritualitate lugojeană” – denumire care nouă ne aminteşte de cartea cu acelaşi titlu, editată în anul 1994 la Editura Mitropoliei Banatului de trei grei lugojeni: Gh. Luchescu, V. Muntean, V. Lăzărescu.  Deocamdată atât, în nădejdea că am satisfăcut curiozi-tatea publicului nostru cititor – care este în general acelaşi cu cel al bibliotecii; curiozitate legată de „trecutul istoric” al unei instituţii de cultură fundamentale pentru municipiul nostru.

Urmărește-ne pe Telegram și Google News

Fii primul care comentează

Lasă un răspuns

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.