Biblioteca Municipală, la 70 de ani: etapa contemporană (II)

Remus V. GIORGIONI

Un proiect de rezonanţă: „Biblionet”

Referitor la activitatea actuală a bibliotecii, ne-am putut edifica dintr-o discuţie purtată recent în cadrul unei întâlniri cu dna directoare Henrieta Szabo. Dna Szabo a evidenţiat, ca fiind unul de primă mărime în portofoliul Bibliotecii, proiectul Biblionet, iniţiat de Fundaţia Bill şi Melinda Gates.

Proiect de largă adresabilitate către bibliotecile publice din ţara noastră, desfăşurat în urma unei evaluări prealabile a activităţii fiecăreia în parte (s-a ţinut cont, desigur de mărimea instituţiei şi a localităţii). În cadrul lui, Biblioteca Municipală Lugoj a primit 10 calculatoare, un proiector şi un ecran.

În urma acestei donaţii, biblioteca a putut organiza unele cursuri de iniţiere în calculatoare pentru pensionari, în mai multe serii (cu durata de o săptămână/serie). În cadrul lor, „tinerii” pensionari au putut învăţa noţiuni elementare de utlizare a calculatorului, de redactare a unui text; iar în final au reuşit să(-şi) facă şi o adresă de e-mail.

Aceste cursuri au avut un mare impact în rândul persoanelor de vârsta a treia şi al întregii comunităţi locale, contribuind la o mai mare apropiere faţă de instituţia culturală de care vorbim. (Am întâlnit acolo, la sala de la etaj „a calculatoarelor”– cu prilejul deselor noastre vizite la bibliotecă – un public numeros şi de toate vârstele: şi foarte mulţi tineri, cât şi copii.)

Premii anuale – activităţi culturale

Începând cu anul 2005, Biblioteca acordă anual un premiu special pentru cititorul cu cele mai multe cărţi împrumutate: Premiul pentru Cititorul Anului, cât şi Premiul de excelenţă pentru cea mai bună colaborare” (acordat unei personalităţi culturale care a sprijinit cel mai mult activitatea bibliotecii în anul respectiv).

Deşi recompensele au fost simbolice, de ele s-au putut bucura tineri cititori care frecventează des biblioteca, ducând mai departe făclia culturii: ideea de carte-şi-lectură. (Pentru că tot suntem în anul unei Olimpiade de larg răsunet inernaţional, suntem cu atât mai îndreptăţiţi să vorbim despre o flacără/torţă/făclie şi pe plan cultural.)

Un eveniment de marcă de pe agenda anuală a Bibliotecii este şi Festivalul Internaţional Lucian Blaga, ajuns la ediţia a zecea – dintre care, şapte ediţii internaţionale. „Am iniţiat un concurs de creaţie poetică şi eseu, deschis tinerelor condeie” – ne declară, cu îndreptăţită mândrie în glas dna directoare.

„O mare bucurie pentru noi a fost când concursul de creaţie a devenit internaţional, prin participarea unor tineri creatori din Republica Moldova, Serbia, Spania.” (Considerăm necesară aici o paranteză semnificativă: ştim bine că la acest festival-concurs şi-a adus o contribuţie semnificativă colega noastră de la revista Actualitatea literară, poeta Adriana Weimer.) El s-a finalizat de fiecare dată prin publicarea unei atologii cu poeziile/creaţiile tuturor participanţilor.

O bună colaborare cu şcolile din oraş: „Ora Poveştilor”

„Colaborarea cu şcolile a fost mereu în atenţia noastră, periodic primind vizita unor elevi, însoţiţi de profesorii lor” (ne spune dna directoare. Dar reporterul poate depune şi personal mărturie în acest sens: spre a putea să stăm de vorbă cu doamnele bibliotecare, am fost nevoiţi să asistăm la desfăşurarea unei asemenea activităţi, botezată „Ora  poveştilor”. Şi ne-am exprimat mirarea: cum de biblioteca este plină de copii!?). Dar, cum se şi cuvine unei instituţii care are în centrul activităţii cartea – lansările de carte au fost totdeauna la loc de cinste.

Deşi Biblioteca n-a beneficiat întotdeauna de un spaţiu adecvat – întâlnitrile desfăşurându-se la Teatrul Municipal, Clubul Tineretului sau English Pub – Biblioteca a organizat (pe lângă scriitorii lugojeni, consideraţi a fi „de-ai casei”) întâlniri cu scriitori importanţi pe plan naţional: Radu Paraschivescu, Mircea Mihăieş, Marius Chivu, Andrei Ruse, Andrei Novac, Tudorel Urian, Robert Şerban, Cornel Ungureanu, Adriana Babeţi.

(Nu-l putem uita nici pe prietenul nostru, poetul timişorean George Lână, care a venit la Lugoj pe 15 iulie anul trecut, însoţit de o minunată carte de versuri – dar şi de o frumoasă şi talentuoasă violonistă tânără: Maria Gloria Mihai.)

Alte manifestări de răsunet şi cu mare audienţă la pu-blic, desfăşurate an de an: Ziua Culturii Naţionale, De Dragobete, „Iubeşte româneşte”, Ziua Francofoniei. Ziua Mondială a Cărţii, Ziua Europei. (Iar ca acţiune culturală internaţională, cum am văzut – Festivalul “Blaga”.)

Un eveniment cu cea mai mare audienţă a fost organizarea expoziţiei Muzeul Bibliei, menţionată de noi în episodul trecut.

Dar la data de 12 mai 2016 s-a deschis pentru pu-blic Casa Bredicenilor, aflată în administrarea Bibliotecii (până atunci, era doar Casă Memorială). Un spaţiu generos şi adecvat, care în scurt timp a devenit un punct de reper în cultura municipiului de pe Timiş; casa fiind frecventată, pe  zi ce trece, de tot mai mult public.

Casa Bredicenilor – reper cultural municipal

Iată aşadar că Lugojul beneficiază astăzi de un spaţiu multifuncţional: Casa Bredicenilor. Casă Memorială a celebrei familii Brediceanu – ea însăşi un considerabil re-per în cultura oraşului, a devenit în prezent spaţiul cultu-ral cel mai frecventat de public.

A fost rezervată o cameră specială cu mobilier original şi date informative despre familia Brediceanu. Dar scopul principal la ora actuală îl reprezintă desfăşurarea unor evenimente culturale de marcă: lansări de carte, expoziţii de pictură şi fotografie. Pentru toate acestea, casa posedă spaţii generoase – inclusv un amfiteatru în curte, utilizabil (şi deosebit de agreabil) pe timpul verii.

Ca administrator, Biblioteca se ocupă constant de dotarea şi decorarea spaţiilor disponibile (puse la dispoziţia publicului avid de cultură care, din păcate, începe să cam scadă în ultimul timp, din varii motive. Încurajăm pe această cale tineretul să practice lectura cărţilor tipărite, mult mai utilă decât rezumatele şi lucrările – de diplomă sau doctorat – disponibile pe internet).

„Am achiziţionat scaune, şevalete pentru expunerea de pânze sau fotografii; am realizat panouri informative cu membrii familiei Brediceanu: Coriolan, Caius Tiberiu, Mihai; cât şi despre Lucian Blaga”, ne mai informează, către finalul discuţiei noastre dna directoare Henrieta Szabo, care ocupă această funcţie din anul 2003. Este absolventă a Liceului de Filologie-Istorie din Timişoara (unde ştim cu toţii că se făcea carte!

Un coleg de-al nostru, poetul Marius Sârbu, se mândreşte cu aceste studii, care l-au făcut scriitor, chiar dacă s-a limitat la ele). În schimb, Facultatea de Ştiinţe Economice – secţia management – a ajuta-o pe dna Szabo de-a lungul timpului să devină, pe lângă om de cultură, şi un bun administrator al unei instituţii de importanţă majoră în viaţa comunităţii noastre (a oricărei comunităţi umane, în fond).

Câte cuvinte şi despre modernizarea clădirii Bibliotecii

În timp, Biblioteca Municipală s-a bucurat de diverse lucrări de reparaţii şi amenajare-modernizare, după cum urmează: În Sala de împrumut carte pentru adulţi pereţii au fost placaţi cu rigips, s-a pus pardosea nouă, din gresie; de asemenea: înlocuire corpuri de iluminat, vopsire tâmplărie lemn etc.

Alte lucrări de modernizare au fost realizate în Sala de lectură a bibliotecii şi pe holurile de acces. În acest fel, s-a creat un cadru – un ambient – modern şi plăcut, în folosul publicului cititor care (cum dna directoare a declarat şi în alte împrejurări), a sporit considerabil în condiţii de pandemie.

Toate doamnele bibliotecare din jurul dnei directoare merită admiraţia şi consideraţia noastră pentru slujba minunată pe care o fac zi de zi în beneficiul comunităţii lugojene.

Urmărește-ne pe Telegram și Google News