Bănăţeni de excepţie: Ioan Davidoni, un bănăţean academician, intrat în Cartea Recordurilor (I)

Remus V. GIORGIONI

Inventatorul Ioan Davidoni este un bănăţean cunoscut în toată ţara (ba chiar și în lumea largă); dar s-ar putea ca mai puţină lume să-l ştie aici la el acasă – adică în Banat. De aceea am considerat necesar să inaugurăm o rubrică prin acest articol despre domnia sa. Dar haidem să pornim la drum cu o scurtă prezentare a omului şi inventatorului al cărui nume străluceşte în titlu.

Este născut la Fărăşeşti, un sat de munte pe drumul spre Tomeşti-Luncani, imediat după intersecţia la stânga, către Poieni. Şcoala generală (clasele V-VII) o face în centrul de comună, Pietroasa. Viaţa sa este legată de comuna Tomeşti unde va ajunge în anii tinereţii să lucreze la Fabrica de sticlă. Tot aici îşi găseşte şi soţia, cu care are trei copii. Armata o face la Bucureşti, unde are multe peripeţii legate de domeniul tehnicii şi de apariţii OZN. (Unul apare în anul 1970, deasupra Casei Scânteii, când i s-a trasat sarcina de a-i urmări evoluţia cu o aparturură militară specială).

Viitorul inventator urmează o Şcoală profesională de electricieni (trei ani) la Târgu-Mureş, după care face liceul la „Coriolan Brediceanu” Lugoj. În 1967 obţine specializarea de metrologie industrială la Bucureşti, domeniu în care va munci la începutul activităţii sale profesionale. În 1968 mai obţine o specializare, în termotehnică, la Laboratoarele de Termotehnică şi Metrologie din Sighişoara.

Lucrează 33 de ani la S.C. Stitom S.A.Tomeşti, în calitate de coordonator în metrologie, fiind autorizat ca metrolog-verificator (specialist metrolog şi coordonator de metrologie pe fabrică) în domeniile: mase, presiuni, temperaturi. Are la activ peste 900 de invenţii, inovaţii, soluţii tehnice, adeverite şi susţinute de  brevete şi certificate de invenţie-inovaţie. Dintre care, 350 le-a realizat în mod practic şi personal. În perioada cât a lucrat la Tomeşti, din 170 de soluţii tehnice inventive propuse conducerii fabricii de-a lungul anilor, 90 s-au realizat în mod practic. Multe dintre ele au fost premiate şi atestate prin brevete şi certificate de invenţii/invovaţii. (Ca exemplu grăitor: cât a lucrat la Tomeşti, inventatorul a realizat un procedeu de reglare a cuptoarelor de topit sticlă.)

Pasiuni şi domenii de interes. Cartea Recordurilor

În timp, aceste preocupări provocate de o precoce curiozitate şi inventivitate ştiinţifică s-au materializat, în genere, în următoarele mari domenii: noi (re)surse de energie, economisire de combustibil, mediu şi sănătate. Acum, se subînţelege că, lucrând în industria sticlei, procupările sale s-au îndreptat în această direcţie: tehnologia producerii sticlei, în care Ioan Davidoni a realizat mai multe invenţii care au determinat îmbunătăţirea procesului de producţie. Inventatorul nostru este titular a numeroase brevete care s-au bucurat de atenţie şi interes, fiind medaliate la mai multe târguri naţionale şi internaţionale de invenţii/inovaţii – dintre care menţionăm: Medalia de aur la Bruxelles (2002): platformă ecologică pentru recuperarea ţiţeiului de pe suprafaţa apei; tot atunci – Medalie de argint pentru pantofi vibratori şi pantofi magnetici antistres (Medalie de aur, Geneva, 2005). Sutien vibrator – Medalie de argint, Budapesta, 2004; Medalie de argint, Geneva, 2003, pentru schimbător de căldură cu funcţionare autonomă. Dar realizările sale de excepţie ar fi prea multe şi numeroase să le enumerăm pe toate, aşa că ne rezumăm a menţiona succint obiectul invenţiei/inovaţiei: husă antiradiaţii pentru telefoane mobile (calculator şi TV), ventuză magneto-vibratoare, mănuşă magnetică energizantă, rotor eolian cu ax vertical, îngrăşământ magnetic (simplu şi cristalin). Mască cosmetică energizantă antirid, pastile medicale magnetice, îngrăşământ magnetic ecologic, guler şi burtieră magnetice, materiale de construcţii magnetice. Alte realizări de excepţie ar fi: card magnetic personalizat pentru armonizarea energetică a omului. De asemenea, un lucru cu totul deosebit: casa magnetică cu protecţie împotriva radiaţiilor cosmice şi telurice.

Pentru toate acestea Ioan Davidoni a obţinut medalii de aur, argint şi bronz la Bucureşti, Geneva, Zagreb (vezi şi cele deja menţionate). Ceea ce nu este nicidecum puţin lucru, ba chiar ceva cu totul şi cu totul ieşit din comun. Microcentrala eoliană cu rotor orizontal a intrat în anul 1981 în Cartea Naţională a Recordurilor. Un loc important îl ocupă în palmaresul inventatorului invenţiile magnetico-cuantice (Piramida Mignetico-Cuantică şi Folia cuantică tip Davidoni).

Activitatea ştiinţifică şi recunoaşterea în domeniu

Cum spuneam mai înainte, încă din copilărie inventatorul Ioan Davidoni a avut preocupări şi mici hobby-uri în domeniul tehnic – activităţi care s-au perpetuat în timp, conmpletându-i personalitatea: ceasornicărie, depanare radioTV, reparaţii de aparate şi agregate electrice (frigidere, maşini de spălat); astrologie şi colecţionare de antichităţi. Ca urmare a acestor preocupări, între anii 1980-1985 colaborează cu articole la revista „Ştiinţă şi Tehnică”. (Iar acest amănunt ne aduce nouă aminte de colaborările din liceu în colecţia „Povestiri ştiinţifico-fantastice”.)

Dar bănăţeanul nostru are şi preocupări spirituale – sau mai degrabă spiritualiste: se consideră discipol al părintelui Stăniloaie, marele teolog ortodox. De la cunoscutul concept de trezvie, a trecut la tehnici de meditaţie orientală: instalarea contemplaţiei, tehnici de concentrare şi exerciţii de respiraţie – care ţin de tehnica şi filosofia yoga. Şi evocăm aici episodul din copilărie (clasa a IV-a), când o ţigancă tânără, lăiaţă, i-a ghicit viitorul cu un pahar de apă aşezat pe o oglindă… (episod pe care-l întâlnim la începutul cărţii sale, intitulată DESTIN. Iniţiere inventică cuantică, Editura Piatra Seacă, Oradea 2020).

În anii 2001-2002, Ioan Davidoni a fost implicat într-un program Maner; un program aeronautic (în colaborare cu Academia Militară); program INVENT – Studiu naţional (care presupunea un bilanţ energo-cinetic al vântului). Şi un program Noi resurse de energie, în colaborare cu Politehnica din Timişoara. Pentru toată această activitate de excepţie, Davidoni a primit în 2002 din partea Preşedinţiei României Meritul Naţional ordinul III – Medalie de Aur şi Diploma de Excelenţă, din partea Primăriei Timişoara în 2005. (La acestea putem adăuga și medalia „Bănăţeni de excepţie”, acordată de ziarul Actualitatea).