Așezări din Țara Făgetului (XIX): Coșevița

Urmărește-ne pe WhatsApp | Telegram | Google News

Aşezat la limita estică a judeţului Timiş, la graniţa dintre Banat şi Ardeal, la 18 km de Făget, satul Coşeviţa aparţine administrativ comunei Margina. Satul se dezvoltă pe dealurile Coșeviței, situate pe linia Coșteiu de Sus, Coșevița, Homojdia, Pietroasa, având înălțimi mici ce variază în jurul a circa 300 m.

Toponimul provine din oiconimul Coșava (numele vântului care bate în zonă) + sufixul ița. De-a lungul anilor localitatea a fost consemnată în diferite forme: 1828 Kossovitza, 1851 Kossovicza, 1913 Kiskossó.

Deşi prima atestare documentară este consemnată în anul 1540, când satul avea 14 case, actuala vatră a satului s-a format după 1848, când șapte familii de iobagi se mută de pe Valea Năndreasca lângă drumul ce lega Banatul de Ardeal.

Dacă în anul 1776 sunt consemnate tot 14 gospodării, în 1869 avea 24 case și 127 locuitori, toți români;  în 1880 erau 23 de case cu 121 locuitori, din care 119 români, în 1900 avea 33  case și 140 locuitori, toți români; în 1910 avea 33 case și 152 locuitori, din care 151 români; în 1930 avea 40 case și 159 locuitori, toți români; în 1992 avea 55 locuitori, toți români; în 2002 avea 61 locuitori, toți români; în 2011 avea 47 locuitori, din care 40 români.

Din punct de vedere administrativ, în 1774 făcea parte din districtul Lugoj, cercul Făget, în 1779 din comitatul Caraș, plasa Căpâlnaș, în 1848 din comitatul Caraș, plasa Bulci, iar după 1881 din comitatul Caraș-Severin, plasa Făget. De la 1919 face parte din județul Caraș-Severin, plasa Făget, notariatul  cercual Coșava.

Prin Legea pentru unificarea administrativă din 14 iulie 1925, pusă în aplicare în anul următor, Coșevița făcea parte din judeţul Severin, plasa Margina (1926-1929), apoi plasa Făget (1929-1939), din nou plasa Margina (1939-1950), iar din 1952 din raionul Făget, comuna Coșteiu de Sus.

După desființarea raioanelor și înfiițarea județelor (1968), Coșevița face parte din județul Timiș, comuna Margina. Biserica amplasată pe dealul din partea estică a localităţii, între crucile de lemn din vechiul cimitir, a fost construită din bârne de stejar prinse în căţei în anul 1776.

Cu ocazia reparaţiilor din 1928, tălpoaia edificiului a fost aşezată pe un zid de piatră de carieră. O particularitate a bisericii din Coşeviţa, întâlnită doar la biserica din Româneşti, este prelungirea acoperişului deasupra intrării, ce realizează pe faţada vestică un pridvor. Spre deosebire de alte biserici ortodoxe, la Coşeviţa, uşa de intrare a bărbaţilor este situată în peretele nordic al naosului.

În biserica din Coşeviţa, cu hramul „Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel”, a fost întâmpinat tânărul împărat Franț Iosif în anul 1852 de către Mitropolitul Ardealului Andrei Şaguna, în fruntea unui sobor de 30 de preoţi şi numeroşi credincioşi din satele vecine, Breazova, Margina, Coşava şi Curtea, inclusiv elevii din şcolile acestor localităţi.

Ioan Făraș, preot în Homojdia și filia Coșevița, menționează că a trimis în anul 1893 o cerere împăratului Franț Iosif pentru a sprijini repararea bisericii pe care a vizitat-o în 1852, iar împăratul amintindu-și că a intrat în biserică, a trimis un ajutor de 600.

Arc peste timp, în ziua de 27 decembrie 2014, în parohia Coşeviţa, la graniţa cu judeţul Hunedoara, preoţii protopopiatului Făget, în frunte cu protopopul Bujor Păcurar, au ieşit să-şi întâmpine ierarhul venit din părţile Harghitei şi Covasnei, pe Înalt Prea Sfințitul Părinte Ioan, ales de către Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române Arhiepiscop al Timişoarei şi Mitropolit al Banatului, în 16 decembrie 2014.

Dumitru TOMONI

PS: Îi rog pe cei care au fotografii cu satul de altădată (cu școala, biserica, preoți, învățători, nunți, înmormântări, serbări școlare etc.) să-mi trimită fotocopii, pentru Muzeul de Istorie și Etnografie din Făget!

Fii primul care comentează

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.


*


Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.