Traian Vuia, 150 de ani de la naștere (I). Unde s-a născut?

La împlinirea a 150 de ani de la naștere, se cuvine să întreprindem un exerciţiu de analiză comprehensivă a personalităţii lui Traian Vuia. Aşezarea inventatorului, gânditorului, publicistului şi patriotului Traian Vuia în galeria personalităţilor naţionale şi europene presupune atât cercetarea şi reconstituirea biografiei acestuia, cât şi cunoaşterea multiplelor sale preocupări.

Traian Vuia s-a născut la 17 august 1872, în satul bănăţean Surducu Mic, comuna Bujor (azi Traian Vuia). Părinţi i-au fost preotul Simeon Popescu, născut în 1845, la Dobrești, județul Timiș, din părinți țărani, şi cea de-a doua soţie a acestuia, Ana Vuia, din Ticvaniul Mare, născută în 1843, la Dragșina, nepoata protopopului Lipovei.

Căsătoria lor nu va putea fi oficializată pentru că regulamentele bisericii ortodoxe nu permiteau preoților văduvi să se recăsătorească. Din această relație s-au născut trei copii – Elena, Traian şi Ghizela – toți purtând numele mamei.

De-a lungul timpului s-au susținut mai multe variante privind localitatea în care s-a născut inventatorul. Unii au considerat că s-a născut în Bujor, unde, din 28 iunie1867, prin contract de vânzare-cumpărare, Simion Popescu se intabulează coproprietar, iar din 1869 proprietar pe un intravilan, unde şi-a ridicat şi o casă.

Tot la Bujor, Traian Vuia a absolvit și clasa întâia. Alții au susținut că viitorul savant s-ar fi născut în satul Bătești, plecând de la o afirmație a preotului Romul Radulovici, care a slujit la această parohie între anii 1886-1943. Cu prilejul înălţării noii biserici (1936-1940), la un moment dat, din lipsă de fonduri, preotul a solicitat sprijin și din afara satului, inclusiv de la Traian Vuia.

Într-o adunare populară, despre care mai mulţi săteni şi-au amintit, fără însă a putea preciza data, preotul Radulovici a mărturisit enoriaşilor săi că a primit de la Vuia, printr-un cunoscut al acestuia din Ardeal, suma de 12.000 lei (2.000 franci).

Argumentul invocat de preot a fost că „şi Vuia este fiu al Băteştiului”. Așa s-ar putea invoca și faptul că în protocoalele şcolare din arhiva Liceului Teoretic „Traian Vuia” din Făget, un fel de registre matricole anuale, în 1881 se consemnează că elevul Traian Popescu (Vuia) s-a născut la Băteşti, dar în cazul lui Vuia aceste matricole conțin și alte erori.

Analiza atentă şi nepărtinitoare a documentelor nu lasă prea mult loc de interpretare în privinţa locului naşterii sale, aşa cum rezultă din Protocolul de botez, păstrat la Arhivele Naționale și Diploma de Doctorat al Universității din Budapesta. De fapt, ne lămureşte chiar Vuia, fără echivoc, într-un studiu autobiografic.

Dumitru TOMONI