Scrisoare deschisă adresată președintelui Klaus Iohannis, în sprijinul scriitorului Eugen Șerbănescu

SCRISOARE DESCHISĂ

Domnului Klaus Werner Iohannis

Președintele României

Stimate domnule Președinte,

Vă scriem pentru a protesta și totodată pentru a vă solicita să opriți abuzul la care este supus Eugen Șerbănescu, scriitor, fost redactor-șef adjunct al României Libere în anii ’90, pe vremea Seniorului Corneliu Coposu, fost purtător de cuvânt al guvernului CDR, fost consul general la New York, Los Angeles și Bologna, actual editorialist la România liberă, colaborator la Cotidianul și invitat pe cristoiu.blog, unul dintre primii formatori post-decembriști de opinie democratică și militant pentru implementarea în România a setului de principii și valori euro-atlantice.

Față de perioada 2010-2013, în care a fost director la Centrul Național al Cinematografiei, domnul Șerbănescu este acuzat acum – la 7 ani de la părăsirea instituției – de abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave din cauză că nu a oprit producția – derulată de 9 producători importanți – a 58 de filme a căror finalizare a întârziat peste termenul calendaristic de predare.

Întârzierile sunt un loc comun în industria cinematografică, cu atât mai mult în România unde banii sunt puțini, de multe ori finanțatorii (alții decât CNC) se retrag în mijlocul derulării proiectului, producătorii fiind obligați la eforturi suplimentare pentru a duce la bun sfârșit producția, crescând astfel patrimoniul național. Pe lângă faptul că ar fi provocat un scandal internațional (multe dintre filme fiind coproducții internaționale cu participare minoritar românească), oprirea producției, cerută de DNA, ar fi provocat într-adevăr prejudicii, întrucât banii cheltuiți deja până în acel moment (90-95% din bugetul de producție) ar fi fost pierduți.

Pe motivul halucinant al întârzierii în execuție, actul de acuzare inventează un prejudiciu de aprox. 10 milioane de euro, egal chiar cu suma alocată legal, prin concurs, de către Consiliul de Administrație și cheltuită de către producători, cu documente contabile auditate, pentru producția filmelor respective. Mai mult, actul de acuzare decretează că așa-zisul prejudiciu s-ar fi transformat în foloase necuvenite pentru producătorii care au cheltuit banii exact pe producția filmului, apoi au mers în străinătate și au câștigat premii pentru România. Filmul Eu când vreau să fluier, fluier, medaliat cu Ursul de Argint la prestigiosul festival de la Berlin în anul 2010, este declarat prejudiciu de către DNA la București în anul 2020 și folos necuvenit pentru producător, din cauză că n-a raportat cu periodicitate veniturile (care erau zero).

Mai mult, așa cum au relevat anchetele ziarelor și emisiunile de televiziune, șochează în acest dosar maniera de fabricare a așa-zisei probe de prejudiciu pe traiectul corespondenței DNA-CNC, în care instituția de anchetă impune prejudiciul pe care-l dorește. Suntem siguri, domnule președinte, că – pe această temă – consilierii dumneavoastră vă pot furniza detaliile și cronologia care devoalează o instrumentare defectuoasă, cu iz de anii ’50, de care am crezut că ne-am despărțit pentru totdeauna.

Ne exprimăm stupoarea și revolta față de o asemenea manieră bolșevică, de reinventare a realității, inclusiv de fabricare de probe, departe de statul de drept pe care îl credeam funcțional și efectiv în România de astăzi, în special după alegerile câștigate de dumneavoastră în iarna anului trecut.

Din informațiile noastre, întreaga industrie de film este scandalizată de acest dosar jignitor la adresa tuturor acelora care au participat, cu eforturi considerabile, la realizarea filmelor incriminate de DNA și care văd astfel că munca lor, recunoscută și răsplătită, la vremea respectivă, pe plan internațional, este considerată, astăzi, în țara lor, prejudiciu.

Nu mai puțin suntem scandalizați și protestăm cu toată forța față de prejudiciile de sănătate, financiare, profesionale și sociale la care este supus domnul Eugen Șerbănescu, cunoscut în comunitățile de români, și din Italia, și din Statele Unite, inclusiv printre foștii deținuți politici, atâția câți au mai rămas, pentru promovarea interesului național, a identității și spiritualității românești, pentru dialog și schimbarea democratică a relațiilor dintre românii plecați în afara țării și Statul român, pentru ajutorul și asistența oferite în nenumărate rânduri. Dacă în țara noastră de origine, în loc să-i felicităm, am ajuns să ne batem joc de oamenii de excelență și să dăm curs delațiunilor venite din partea celor care ar trebui, într-adevăr, să facă obiectul cercetărilor penale – atunci n-am ajuns bine deloc, domnule președinte.

În speranța că spiritul și litera acestei scrisori – dacă vocea noastră contează câtuși de puțin – vor fi recepționate la București, vă mulțumim.

Cu deosebit respect.

Inițiator:

Eugen Terteleac

Președinte Asociația Românilor din Italia

Semnatari: