Reuniuni și asociații ale meseriașilor lugojeni

Pentru că suntem cenzurați pe Facebook,
ne poți citi pe
Telegram și Google News

Constantin-T. STAN

O corală a meseriașilor germani, Lugoscher Gewebe-Liederkranz (singura reuniune vocală a minoritarilor lugojeni care a preluat în repertoriul permanent și cântarea românească), a fost fondată în anul 1877 la iniţiativa unui grup de tineri meseriaşi: Leopold Sováry, Anton Weigand, Julius Szabonáry şi Franz Nikolics. La conducerea Reuniunii s-au succedat Wilhelm Schwach (din 1894), Iosif Czegka, Otto Czegka, Carol Wisnovsky şi Stefan Valker.

Data înfiinţării este controversată: 1879, potrivit lui I. Stratan, 1871, după I. Willer. Corala meseriaşilor germani a avut vocaţia exprimării plenare a caracterului plurietnic al spaţiului cultural lugojean.

La concertul din 26 decembrie (stil nou) 1902, prezentat în sala mare a Hotelului „Regele Ungariei”, sub bagheta lui Stefan Valker, au fost interpretate Cântec de vin din Ernani de Verdi, Înainte! (cor mixt) de Becker, Vino, lele (cor bărbătesc) de Vidu, Cântec de seară (cor bărbătesc) şi Sunete de seară (cor feminin) de Fr. Abt.

În cronica concertului era subliniat caracterul plurietnic al spectacolului: „Moment deosebit de remarcat este că această reuniune bravă ţine încă la caracterul poliglot al oraşului şi cultivă muzica în toate trei limbile. Astfel a fost în programul de ieri drăgălaşa compoziţie a dlui Vidu, Vino, lele, executată cu atâta vervă şi căldură, încât, la cererea publicului, a fost de trei ori repetată”.

Meseriașii români își exprimau sensibilitatea artistică în cadrul Reuniunii Române de Cântări și Muzică, corala românilor ortodocși, procesul de constituire a unei corale proprii desfășurându-se tardiv, după Marea Unire.

Şedinţa Adunării Generale de constituire a Societăţii de Lectură, Corale şi Sportive „Progresul” a avut loc în 14 martie 1920, în sala de gimnastică a Liceului „Coriolan Brediceanu”, sub preşedinţia lui Victor Bîrlea, primul director al instituţiei de învăţământ după Marea Unire.

Pentru început, Societatea a funcţionat doar ca secţie de lectură, reunind muncitori din întreprinderile comerciale şi industriale, precum şi calfe din industria tipografică, numiţi, generic, sodali. În preambulul fondării Societăţii, membrii fondatori (Gh. Urzică, C. Danciu, Aurel şi Romulus Popescu, Alexandru Mioc, Octavian Hrabal ş.a.) au lansat un Apel, adresat tinerilor meseriaşi şi comercianţi, în care propuneau fondarea unei societăţi culturale, prin care „să se poată emancipa şi să-şi poată însuşi o cultură mai vastă, o inteligenţă mai vioaie, toţi aceia cărora nu le-a fost dat să se adape mult la izvorul culturii, ci din oarecari motive au fost siliţi să apuce altă cale, aceea a meseriei sau a comerciului, văzând întrânsele adevăratul proverb din bătrâni, că «meseria-i plug de aur»”.

Primul birou constituit i-a avut în componenţă pe Victor Bîrlea, Ioan Baciu şi Nicolae Jugănaru (preşedinţi de onoare), Gh. Urzică (preşedinte), Ioan Preda (vicepreşedinte), C. Danciu (secretar), Aurel Popescu („cassar”), Ioan Roşu (bibliotecar) şi Iuliu Stămurean (econom).

Ca membri în comitet au fost cooptaţi Virgil Cristea, Ioan Colancec, Alexandru Mioc, Adrian Andrei, Iefta Motorga, Petru V. Josan, Octavian Hrabal şi Nicolae Tunei.

Cel dintâi concert al noii corale, sub bagheta lui Vasile Olariu, a avut loc în 14 ianuarie 1923, în sala festivă a Hotelului „Dacia”.

Membrii comunității evreiești din Lugoj se organizaseră, la finele secolului XIX, într-o Reuniune a Tinerilor Comercianți, sub egida căreia programau spectacole.

În 6 ianuarie (stil nou) 1906, Oszkár Kálmán, viitor solist (bariton) al Operei Regale din Budapesta, a participat la o petrecere dansantă „împreunată cu reprezentaţiune de diletanţi”, în sala festivă a Hotelului „Regele Ungariei”, unde a cântat un solo de bariton.

Programul artistic oferit de tinerii comercianţi evrei a cuprins muzică corală, mici scenete şi cuplete, venitul obţinut fiind destinat alimentării fondului bibliotecii Reuniunii. Între autori şi interpreţi: Rózsika Friedmann, Malvin Schwartz, Sigismund Brenner, Alfred Türkl, Oszkár Hirschl,

Moriz Rosenzweig, Arthur Neugebauer şi Ignacz Breit.

 

Fii primul care comentează

Lasă un răspuns

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.