Reîntregirea României Mari, susținută de marile puteri

Urmărește-ne pe WhatsApp | Telegram | Google News

Senatoarea Diana Iovanovici-Șoșoacă a explicat miercuri, 22 martie, într-o declarație politică susținută în Senatul României, sensul depunerii inițiativei legislative prin care a solicitat denunțarea Tratatului cu Ucraina în anul 2027 și recuperarea teritoriilor românești deținute ilegal de Ucraina: Nordul Bucovinei, Herța, Bugeacul (Cahul, Bolgrad, Ismail), Maramureșul istoric și Insula Șerpilor.

„Înainte, însă, aș dori să vă reamintesc că sunt primul parlamentar din lume care a inițiat un demers pentru pace, „Neutralitate pentru România. Pacea de la București”, încă din 27 februarie 2022 și oficial, prezentat în Parlament, la data de 09.03.2022, contactând ambasadele implicate în conflict, statele membre NATO, UE și toate instituțiile implicate din România. Acest demers a continuat și continuă, însă niciun stat nu a dorit PACEA. Mai mult, la data de 08.03.2022 am scos românii în stradă și am manifestat pentru pace, o pace pe care conducătorii noștri nu o vor. Am solicitat întregii conduceri a țării, partidelor politice, întregii societăți să militeze pentru neimplicarea României în acest război”,

a arătat senatoarea în declarația sa politică.

Senatoarea a mai arătat că această inițiativă este una susținută inclusiv de Congresul Statelor Unite ale Americii, care la data de 11 iunie 1991, a adoptat Rezoluția Senatului 148, care ”Pentru a exprima convingerea Senatului că Statele Unite trebuie să susțină dreptul la autodeterminare al poporului din Republica Moldova și Bucovina de Nord.

ÎN SENATUL STATELOR UNITE 28 IUNIE (ZI LEGISLATIVĂ, 11 IUNIE), 1991 Dl. PRESSLER (pentru el însuși și Dl. HELMS) a depus următoarea hotărâre, care a fost trimisă Comitetului pentru Relații Internaționale:

……

Așadar, să fie decis, în momentul de față, că este convingerea Senatului că Guvernul Statelor Unite trebuie

1) Să susțină dreptul la autodeterminare al poporului Moldovei și al Bucovinei de Nord, ocupate de Uniunea Sovietică, și să emită o declarație cu acest scop;

și 2) Să susțină eforturile viitoare ale Guvernului Moldovei să negocieze în mod pașnic, dacă aceasta le este voia, reunificarea României cu Moldova și cu Bucovina de Nord, după cum s-a stabilit în Tratatul de Pace de la Paris din 1920, în normele predominante ale dreptului internațional și în conformitate cu Principiul 1 al Actului Final de la Helsinki.”

În aceeași notă, a continuat senatoarea, tot în anul 1991, la data de 28 noiembrie, Parlamentul României a adoptat Declarația privind Referendumul din Ucraina, din 1 decembrie 1991, ca urmare a Rezoluției Senatului American, prin care s-a menționat expressis verbis:

Avînd în vedere ca acest referendum ar urma să se desfăşoare şi pe teritoriile româneşti – Bucovina de Nord, Tinutul Herta, Tinutul Hotin, precum şi judeţele din sudul Basarabiei -, Parlamentul României declara solemn ca aceste teritorii au fost rupte din trupul tarii, iar Pactul Ribbentrop-Molotov a fost declarat nul şi neavenit, ab initio, de U.R.S.S. la 24 decembrie 1989 şi de Parlamentul României la 24 iunie 1991.

  1. Desigur, este dreptul Ucrainei sa organizeze un referendum pentru independenta sa, dar acest referendum nu poate avea valabilitate în privinta teritoriilor româneşti anexate abuziv de fosta U.R.S.S., teritorii care nu au aparţinut niciodată Ucrainei şi sînt de drept ale României.
  2. Parlamentul României reintereaza atasamentul faţă de prevederile Actului inal al Conferintei C.S.C.E. de la Helsinki, care admite posibilitatea modificării frontierelor pe cai paşnice, diplomatice.
  3. Parlamentul României, declara solemn ca referendumul organizat de autorităţile de la Kiev în teritoriile româneşti încorporate cu forta în cadrul fostei U.R.S.S. – respectiv în Bucovina de Nord, Tinutul Herta, Tinutul Hotin, precum şi în judeţele din sudul Basarabiei – este nul şi neavenit, precum şi consecinţele acestuia.
  4. Parlamentul României cere parlamentelor şi guvernelor tuturor statelor care vor recunoaşte independenta Ucrainei sa declare expres ca aceasta recunoştinţă nu se extinde asupra teritoriilor româneşti menţionate.
  5. Parlamentul României se pronunţa pentru începerea unui dialog cu Parlamentul de la Kiev în vederea examinării, împreună a problemelor stabilirii unor relaţii de bună vecinătate şi colaborare între România şi Ucraina şi invita, în acest scop, o delegaţie parlamentară ucraineana urmează să efectueze o vizita la Bucureşti, cat mai curând posibil.
  6. Parlamentul României solicită guvernului tarii sa înceapă de urgenta negocieri cu autorităţile de la Kiev în problema teritoriilor româneşti anexate cu forta de U.R.S.S. Aceasta declaraţie a fost adoptată de Parlamentul României în şedinţa din 28 noiembrie 1991, cu unanimitate de voturi.”

Senatoarea Diana Iovanovici-Șoșoacă precizează că niciunul dintre actele oficiale menționate anterior nu au fost anulate de către cele două țări, ba mai mult, prin semnarea Tratatului cu Ucraina din anul 1997, s-au încălcat grav cele două Rezoluții ale USA și României, precum s-a redat putere Pactului Ribbentrop Molotov.

„Dacă Ucraina este un stat care luptă acum pentru integritatea granițelor sale și invocă faptul că i-a fost cotropit teritoriul și că niciun stat nu ar trebui să dețină teritorii luate samavolnic și nedrept, atunci, prin negocieri începute de acum, până în anul 2027 când se poate denunța Tratatul semnat cu Ucraina, se poate reface o parte din România Mare, iar Ucraina, dacă dorește dreptate și  echitate, va fi de acord”,

a adăugat senatoarea.

Ea arată faptul că Art. 27 din Tratatul cu privire la relațiile de buna vecinătate și cooperare între România și Ucraina a fost introdus de către Senatorul Corneliu Vadim Tudor, care nu a fost de acord cu acest Tratat, inserând o portiță de denunțare a acestuia, având în vedere că încalcă dreptul teritorial istoric al românilor.

„În plus, mult utilizatul Actul final al Conferinţei pentru securitate şi cooperare în Europa, elaborat la Helsinki la 1 august 1975, pe care toți neștiutorii îl invocă împotriva acestei inițiative, sprijină aceasta reunificare și anexare a teritoriilor noastre la trupul mamă, având în vedere că acest Tratat interzice anexarea prin forță, amenințare cu forță, război, a teritoriilor, dar permite Acordul între state în ceea ce privește teritoriile și frontierele, adică negocierile în acest sens”,

a mai declarat senatoarea.

Ea mai arată că Tratatul cu privire la relațiile de bună vecinătate și cooperare între România și Ucraina a fost încălcat de către Ucraina, art. 10, art. 11, art.12, art.13 cu privire la drepturile etnicilor din cele două țări, art. 16 cu privire la mediul înconjurător; Marea Neagră și transportul maritim și fluvial,  art. 19 cu privire la cultură și învățământ, art. 20 conservarea și restaurarea monumentelor istorice, culturale și memoriale românești în Ucraina, art. 23 cu privire la crima organizată, terorism etc, art. 24 asistență juridică, iar România nu a făcut nimic pentru a trage la răspundere acest stat.

„În acest sens, mai ales văzând sprijinul USA și UE pentru reunificarea Republicii Moldova cu România, în contextul conflictului ruso-ucrainean, dar văzând și Rezoluția Senatului USA din 1991, Declarația Palamentului României din 1991, acte care nu au fost niciodată abrogate sau denunțate, solicităm USA și UE să ne sprijine în unificarea României cu Rep. Moldova și ținuturile deținute ilegal și abuziv de Ucraina, prin preluarea de la URSS a acestora, Nordul Bucovinei, Herța, Bugeacul (Cahul, Bolgrad, Ismail), Maramureșul istoric și Insula Șerpilor. În acest sens, voi continua aceste demersuri și pe plan extern”,

a mai declarat senatoarea Diana Iovanovici-Șoșoacă.

Fii primul care comentează

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.


*


Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.