Augustin BERCEAN
Am ajuns să-mi fie teamă să mă bucur de realizarea unui lucru firesc. Din păcate, cam asta au reușit cei care s-au jucat „de-a administrarea orașului”, în ultimii 4 ani. Așa de multe „realizări istorice” au fost prezentate prin presa locală, care s-au dovedit doar baloane de săpun, că am ajuns să nu mai cred nimic…
♦ Din nou se anunță (dacă nu mai e campanie electorală, cu mai puține surle și trâmbițe!) că va începe reabilitarea Podului de Fier. E adevărat, s-a mai anunțat de câteva ori în trecut același lucru, dar acuma chiar pare o treabă serioasă. Contractul a fost semnat și, în urma licitației, a fost desemnată și firma care va efectua lucrarea.
♦ Eu zic că, dacă acest lucru se va întâmpla (am ajuns să suflu și în iaurt…), va fi unul dintre cele mai importante proiecte realizate vreodată în Lugoj. Podul de Fier este un simbol al orașului, nu doar arhitectural, ci și din punct de vedere istoric. Este o emblemă de care mulți, până în acest moment, și-au bătut joc…
♦ Temerile mele sunt motivate de o altă lucrare „reușită” de către cei care ne-au administrat orașul în ultimii 4 ani: reabilitarea Centrului. Din cele auzite, se pare că tot aceeași firmă se va „ocupa” și de Podul de Fier. Aruncând o simplă privire spre această lucrare, la modul cum arată ea după mai bine de 6 luni de la începerea ei, nu mă simt deloc încrezător că „totul va fi bine”…
♦ Începerea lucrărilor la Podul de Fier, dacă se va face conform celor anunțate de viceprimarul orașului, Adrian Serendan, adică în săptămâna „lucrătoare” 9-13 septembrie 2024, va aduce mult disconfort lugojenilor. Această lucrare, care va implica oprirea completă a circulației pe Pod, coincide și cu… începerea anului școlar.
♦ Nu cred că există părinte care își duce odrasla la școală dimineața și să nu admită că Lugojul e semiparalizat, din punct de vedere al circulației rutiere, între 7.45 și 8.10. Cu doar două căi de acces rutier de pe un mal pe altul al orașului (Podul de Beton și Podul de Fier) și cu mii de mașini care vor să treacă de pe o parte pe alta, situația este una complicată rău. Și nu a fost nimeni în stare să o rezolve de ani buni…
♦ Blocarea unei căi de acces din cele două – Podul de Fier – va face ca traficul dimineții să fie infernal. Sincer, nici nu vreau să mi-l imaginez… Poate că alta era situația dacă Podul pietonal de la Piață ar fi fost construit și pentru acces rutier. Sau, poate, dacă s-ar mai fi reușit construirea unui alt pod peste Timiș, care să mai preia din circulația rutieră de pe celelalte. Variante ar fi fost, dar, ca de obicei, cu voința (putința) am stat mai prost…
♦ Dacă e să privim partea plină a paharului, ar trebui să ne bucurăm că un simbol al orașului, poate cel mai important, va fi, în sfârșit, reabilitat. Dacă e să privim cealaltă parte a paharului, treaba e „serioasă” rău. Eu zic că ar fi bine să ne păstrăm optimismul! Ce ar fi să sperăm că lucrarea va începe la termenul declarat de autorități, că firma implicată va realiza un lucru impecabil și că lugojenii vor înțelege că vor fi 2 luni grele (asta s-a declarat, că doar 2 luni va fi închisă circulația), dar, la final, va merita?
♦ Din păcate, optimismul meu a fost pus rău de tot la încercare de „realizările” administrației locale din ultimii patru ani. Dacă este să le adăugăm și pe cele ale fostelor administrații (nu e corect să aruncăm chiar totul pe umerii „ultimilor”), e chiar praf și pulbere. De aceea aștept cu o oarecare stare de stres ce va urma pe acest subiect, al reabilitării Podului de Fier.
♦ Și, uite așa, trec anii…
Lasă un răspuns