Prioritățile Lugojului, orașul muzicii / Un manual de istorie zonală și o exhaustivă monografie istorică a Lugojului

La toamnă, istoricii lugojeni speră să poată organiza, cu suportul financiar al Primăriei și parteneriatul Școlii Gimnaziale Nr. 4 (prin Asociația „Honeste Vivere”), vegheați și sprijiniți logistic și de Rotary Club Lugoj, prima ediție a unei Conferințe Internaționale de Istorie, „Acta Historica Civitas Lugosiensis”.

Cu mai bine de un deceniu în urmă, Luminița Wallner-Bărbulescu a conceput și manageriat așa-numitele „Spații ale alterității”, memorabile festinuri istoriografice, adevărate extensii ale unor prestigioase școli doctorale (ne gândim, în primul rând, la regretatul magistru Nicolae Bocșan, fost rector al Universității clujene), un for cu prestanță academică rămas, de-a lungul anilor,  luminos reper în viața culturală și științifică a urbei noastre.

Ideea elaborării unei monografii istorice a Lugojului e mai veche. Preocupări și încercări semnificative, însă oarecum izolate, fără anvergură, dar, evident, merituoase, a avut profesorul Dan Popescu, un nume care s-a perpetuat, cu reverberații pozitive, de-a lungul deceniilor, în conștiința concitadinilor.

Dată fiind poziția sa strategică, la confluența dintre principatul Transilvaniei și ținutul Banatului, prestigiul militar dobândit în urma unor glorioase fapte de arme, efervescența activităților comerciale, dar și culturale, rangul de sediu de district și capitală de comitat și județ timp de mai bine de trei veacuri, Lugojul s-a constituit într-un centru cu vocație plurietnică, bastion al românismului în același timp (marcat de un exemplar spirit ecumenic), în care s-au înfăptuit acte culturale și istorice de o remarcabilă amplitudine, în sincronie cu cele mai importante evenimente europene.

Străduințe pentru recuperarea, reconstituirea și redarea istoriografiei naționale a unor secvențe cât mai consistente din procesul devenirii istorice a urbei noastre au avut, prin studii aplicate, tomuri și conferințe, reprezentanți ai mai multor generații de istorici și cercetători lugojeni.

Evocăm doar câteva nume într-o succesiune aleatorie: Ioan Stratan (arheologie și istorie culturală), Răzvan Pinca (arheologie și numismatică), Daciana Vuia (etnografie și folclor), Olivian Gaidoș (arhitectură, urbanism, istoria mentalităților), Ibolya Șipoș (Ev Mediu și istorie ecleziastică, cu excepționala recuperare a personalității arhiereului-istoric Ioan Boroș), Horațiu Suciu (istoriografia Evului Mediu lugojean), Medina Săvulescu, Laurențiu Nistorescu (promotor al unor investigații istoriografice daco-romanistice, fondatorul unui select periodic de specialitate), Patricia Manea (heraldică, simbolistică și istorie masonică), Marian Uță, Daniel Ianăș și, nu în ultimul rând, Dumitru Tomoni, un prolific și apreciat istoric al zonei (originar din Făget, dar dedicat și istoriei Lugojului), vicepreședinte al Societății de Științe Istorice din România și președinte al Filialei Lugoj, coordonatorul unui apreciat volum cu apariții periodice (premiat la nivel național), Restituiri bănățene, care cuprinde referatele contributorilor la anualele sesiuni științifice în materie, organizate, la Lugoj, sub egida filialei de specialitate.

Proiectul elaborării unui manual de istorie locală (urmând exemplul Timișoarei), dar și o sinteză monografică, în spiritul istoriei analelor, a opulentelor evenimente culturale, sociale și istorice locale își așteaptă încă inițiatorii și autorii care să-l dăruiască comunității.

Este și principala motivație a Conferinței, concepută ca suport științific pentru împlinirea acestui deziderat, prin efectuarea unor meticuloase și sistematice investigații interdisciplinare, întreprinse de profesioniști în domeniu.

Ediția-pilot a Conferinței Internaționale de Istorie, programată a se desfășura în perioada 10-12 septembrie a.c., în parteneriat cu Centrul de Studii Interdisciplinare „Silviu Dragomir” al Universității din Oradea (coordonat de prof. univ. dr. habil. Sorin-Domițian Șipoș), Departamentul de Studii Romanistice al Universității din Padova (prof. univ. dr. habil. Dan Cepraga) și Universitatea de Stat din Moldova, va fi structurată într-un format care-și propune să elimine formalismul și clișeele unor manifestări similare anterioare. Urmând exemplul vechiului simpozion lugojean, Conferința se va constitui în extensie a unor prestigioase școli doctorale din importante centre academice naționale și internaționale: Oradea, Cluj-Napoca, Timișoara, Arad, Padova, Chișinău.

După susținerea referatelor (fiecare ediție va propune o temă, care va viza, în primul rând, istoria Lugojului și a Banatului în interferență cu cea a Țărilor Române, sub raport diacronic, dar și sincronic), participanții vor fi invitați să viziteze monumente, așezăminte și diverse locuri cu încărcătură culturală și istorică: Câmpul Libertății din Lugoj, Cetatea Jdioara și o așezare rurală din vecinătatea Lugojului. Vor fi lansate volume și reviste de specialitate, vor fi dezvelite plăci memoriale și vor fi omagiate personalitățile de ieri ale Lugojului, peste care s-a așternut, inexorabil, nedreptul colb al uitării. Prilej de pioasă aducere-aminte și luminoasă învățătură pentru noile generații, care trebuie să cunoască și să prețuiască moștenirea transmisă de vrednici antecesori, ca într-o familie fericită ale cărei tinere vlăstare își cinstesc părinții, bunicii și străbunicii.

Nu putem conviețui într-un prezent normal, dar nici într-un prezumtiv viitor, sub semnul armoniei și al echilibrului spiritual, fără cunoașterea și înțelegerea trecutului, cu toate aspectele sale pozitive, dar și cu încercările și tarele care, uneori, ne-au maculat existența.

Constantin-T. STAN,

doctorand în istorie al Universității din Oradea

Urmărește-ne pe Telegram și Google News

Fii primul care își dă cu părerea!

Lasă un răspuns

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.