Pentru cine și pentru ce mai scriem?

Pentru că suntem cenzurați pe Facebook,
ne poți citi pe
Telegram și Google News

Titlul acestui editorial ar fi trebuit să fie un răspuns, nu o întrebare. Dar, după 33 de ani de presă, în care săptămână de săptămână am sperat că se schimbă ceva în bine în orașul ăsta, în țara asta, constatăm că lucrurile merg din rău în mai rău pentru cetățean și din ce în ce mai bine pentru politician.

Clica de la putere, în frunte cu Johanus, MăCiucă, Ciolacu, mai idioată decât ceata lui Căcâțu, cică vine în ajutorul nostru cu reducerea de 50 de bani a prețului pe litrul de combustibil: 25 de bani suportați de stat și 25 – de către companii, valoarea pachetului de compensare fiind de două miliarde de lei.

Păi haideți să vedem cum stă treaba: dacă la 50 de bani statul se oferă să piardă 2 miliarde de lei, înseamnă că majorarea prețului la litrul de combustibil de la 6 lei la 9 lei a asigurat statului nu mai puțin de 12 miliarde de lei. Dar asta e doar jumătate din sumă. În realitate, statul câștigă de pe urma scumpirii 24 de miliarde de lei.

Ei bine, din acest câștig de 24 miliarde de lei, guvernul MăCiucă se oferă să piardă 2 miliarde de lei. Și aici nu mai luăm în calcul accizele și celelalte taxe prin care statul încasează aproape jumătate din prețul unui litru de combustibil. Deci alte zeci de miliarde de lei.

Curat murdar, ar spune nenea Iancu. Doar praf în ochi, ar spune economiștii. Fenomenul e însă global. Și, fără a fi conspiraționiști, ne punem totuși întrebarea: oare explozia prețurilor la combustibil nu are un scop bine definit: achiziționarea mașinilor electrice?

Am dat un singur exemplu, dar în toate domeniile e la fel și degeaba suntem noi, cum se spune, a patra putere în stat, pentru că statul ia tot ca să stea degeaba.

Degeaba acuzăm stânga și dreapta, cale de mijloc nu există. I-am votat, trebuie să-i suportăm. Nu i-am votat, trebuie să suportăm ce au votat alții. E democrație.

Dacă pe vremea lui Ceaușescu nu puteam spune adevărul, iată că acum îl spunem, dar degeaba. Câinii latră, caravana trece!

Dacă alesul nu-l mai ascultă pe cetățeanul care l-a votat, cum ne-ar asculta pe noi, cei care îl criticăm? De sus, lumea se vede altfel. Și e mică, foarte mică, în comparație cu lumea lor, care e foarte mare și foarte stăpânitoare.

Deci, pentru cine și pentru ce mai scriem, dacă nu se rezolvă nimic?

Întrebarea asta mi-a venit în minte după ce tot mai mulți lugojeni m-au acostat pe stradă cu întrebări de genul: „când va fi gata centrul orașului?”, „când se vor asfalta drumurile?”, „unde a dispărut ceasul electric din fața prefecturii?” etc., la care nu am putut răspunde decât: „doamnă/domnule, nu sunt eu primarul”.

Urmărește-ne pe Telegram și Google News

Fii primul care își dă cu părerea!

Lasă un răspuns

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.