Meserii uitate, meserii de viitor! Muzeografia

Dan TIMARU

Muzeografia este o profesie care se poate descoperi și învăța cel mai bine doar într-un muzeu

Muzeograful este alături de conservatorul de muzeu și de restaurator, unul din elementele constitutive ale staff-ului știintific al oricărei institutii muzeale. Acestuia îi revin o serie de obligatii profesionale care rezultă, mai nou, din standardele ocupaționale. Dincolo de pregătirea sa universitară, muzeograful trebuie să dobândească în mod obligatoriu o pregătire profesionistă adecvată și continuă.

Așa se enunță prin definiție meseria de muzeograf și ale sale obligații, dar cum între teorie și practică apar, de multe ori, discrepanțe, am consultat și  părerea unui specialist în domeniu. Este vorba de Daciana Vuia, directorul Muzeului de Istorie, Etnografie și Artă Plastică, Lugoj.

A fi muzeograf reprezintă o profesie vocațională, o meserie complexă, plină de  emoţie, pasiune și provocări, nu doar o simplă ocupație

„După  absolvirea Facultății  de Istorie a Universității de Vest din Timișoara,  am debutat ca profesor  la Colegiul Național Iulia Hasdeu din Lugoj. Și pentru că,  încă din liceu, am visat  să lucrez într-un muzeu, m-am bucurat atunci când am aflat că se va scoate la concurs un post de muzeograf pentru secția de etnografie a muzeului din Lugoj. Astfel, de peste 18 ani, lucrez cu pasiune în această instituție, într-o profesie în care mă regăsesc pe deplin. Aș putea afirma că  istoria mea personală se leagă de sfera  preocupărilor secției de etnografie, care promovează tradițiile bănățene, eu însămi fiind, încă din copilărie, un actant direct al obiceiurilor din  lumea unui sat al Banatului de câmpie, acolo unde m-am născut și am crescut.

Făcând apel la memoria interlocutorilor mei,  cercetările etnografice  de teren, pe care le-am realizat de-a lungul anilor, în satele subzonei Lugoj – Făget, s-au concretizat prin redactarea unor articole științifice publicate în literatura de specialitate sau prezentate sub forma unor comunicări, în cadrul  simpozioanelor naționale și internaționale.

De-a lungul carierei, am promovat patrimoniul muzeului nostru, ilustrând inclusiv religiozitatea bănățeană,  prin publicarea, în anul 2008, la Editura Graphite din Timișoara,  a unei broșuri  cu titlul Icoane pe lemn și sticlă în colecția  Muzeului din Lugoj. Astfel, am introdus  în circuitul public, pentru prima dată, valo-roasa colecţie de icoane țărănești, deținută de instituția noastră, obținând apoi și atestatul  de  expert în bunuri cu semnificaţie etnografică, emis de Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional.

Partea cea mai vizibilă a activității unui muzeograf se leagă, în mod evident, de prezentarea expozițiilor permanente sau de vernisarea manifestărilor temporare. Dar sarcinile unui muzeograf nu se rezumă doar  la a face ghidaj în cadrul muzeului. Preocupările acestuia sunt mult mai ample, derivând din însăși funcțiile instituției, el având datoria, nu doar să pună în valoare pentru public patrimoniul muzeal, ci să-l conserve pentru generațiile viitoare și să-l cerceteze științific, inclusiv prin  studiu în depozitele muzeului, în arhive și prin muncă de teren.

Încă de la debutul meu, ca muzeograf al secției de etnografie la muzeul lugojean, minunatele exponate pa-trimoniale descoperite aici au devenit parte din viața mea. Mi-au trebuit câțiva ani să cunosc îndeaproape miile de țesături, sutele de unelte agricole ale gospodăriei țărănești sau ale industriei casnice textile bănățene. De-a lungul timpului, am descoperit în registrele de evidență ale muzeului adevărate bijuterii ale civilizației rurale bănățene de la mijlocul secolului al XIX-lea.

Am pornit de la premisa că, într-un muzeu, la fel de importantă ca valoarea bunurilor culturale este modalitatea lor de expunere, ce implică originalitatea unui adevărat act de creație. În urma unei munci laborioase, prin expoziția permanentă de etnografie a muzeului lugojean, structurată pe nouă module expoziționale,  am propus vizitatorilor de toate vârstele o proiecție metafo-rică a poveștii din spatele obiectelor.

Expoziția se vrea a fi o pledoarie în favoarea salvării spiritualității tradiționale bănățene din urmă cu peste un secol și jumătate. Realizând o conexiune între trecutul creatorului  și contemplarea interogativă a privitorului de azi, am adus mai aproape de public povești grăitoare din spatele costumelor populare bănățene, ca o ilustrare a complexității practicilor și sensurilor arhaice ce însoțeau geneza țesutului, brodatului și cusutului. Astfel, obiceiurile legate de nunta tradițională a Banatului de câm-pie, din primul modul al circuitului expozițional etnogra-fic, reprezintă un pretext al etalării inegalabilelor costume de sărbătoare, ca expresie a unei frumuseți fără cusur.

Expoziția  propune, de asemenea, elocvente fotografii etnografice realizate în urmă cu peste o sută de ani de un fotograf celebru al Lugojului – Ladislau Naschitz. Prezent asemeni unui laitmotiv, în toate cele nouă mo-dule expoziționale, acest discurs vizual  reprezintă un argument al faptului că unicitatea costumelor populare poate fi surprinsă într-un mod diferit, prin intermediul fotografiilor, acestea asigurându-le, datorită tehnicilor digitale moderne, perpetuarea de-a lungul secolelor.

Două module expoziționale ale secției de etnografie din muzeu sunt dedicate reconstituirii interiorului casei țărănești din Banatutul începutului de secol XX – tinda, bucătăria și camera de oaspeți, aceasta din urmă fiind ri-guros organizată, și având o topografie fixă a mobilierului, respectată cu meticulozitate.

Chiar dacă o parte din obiectele expuse poartă amprenta influenței coloniștilor șvabi din Banat, majoritatea elementelor (țesături, ceramică, icoane), păstrează trăsături particulare ce devin suport identitar al tradiției bănățene,  prin materiale, cromatică și bogăție, dar și prin eleganța și finețea motivelor ornamentale.

Întregul mesaj al expoziţiei de etnografie face trimitere, dincolo de obiecte, la creatorii acestora, rămași de cele mai multe ori anonimi, ce devin părtași ai destinului acestor artefacte transmise peste generații.

Un nou proiect  al secției de etnografie, care a debutat la începutul acestui an, sub titlul „Exponatul Lunii”,  propune vizitatorilor aducerea în prim plan a unui obiect din patrimoniul nostru muzeal. Ineditul proiectului se leagă de accesibilizarea colecției de etnografie – unele din obiectele propuse vizitatorilor nu fac parte din expoziția permanentă, aflându-se în depozitele muzeului. Fie că sunt prelucrate în gospodărie sau produse ale unor mici ateliere meșteșugărești, obiectele reprezintă un simbol al manualității și al unicității civilizației rurale. Descoperim împreună tehnica, materialul (textil, lemn, ceramică, blană etc.), dar și contextul în care au fost prelucrate și folosite. Într-o perioadă în care descifrarea utilității și a simbolisticii acestora devine extrem de dificilă pentru generațiile acestui început de secol, demersul nostru are ca scop înțelegerea multiplelor funcții ale obiecteor nelipsite din inventarul gospodăriilor satelor bănățene.

În anul 2013, am obținut diploma de master a Univer-sității de Vest din Timișoara,  în domeniul Managementului Resurselor Culturale, un program de studii ce m-a ajutat în desfășurarea activității  administrative, după preluarea, în 2017, a funcției de director interimar al Muzeului Lugoj. După necesarele reparații ce s-au impus la nivelul sistemului de încălzire termică a muzeului, a sistemului electric dotat cu butoane de panică, am obținut, în anul 2019, Autorizația de Securitate la Incendiu pentru clădirea Muzeului Lugoj. În ideea asigurării accesului persoanelor cu dizabilități în expozițiile noastre, muzeul a fost dotat cu un  elevator.

Încă de la preluarea mandatului, mi-am propus să transform  Muzeul de Istorie, Etnografie și Artă Plastică Lugoj în ceea ce se numește un muzeu viu, iar una din strategiile principale ale instituției mizează pe dinamică și interacțiune permanentă, orientată în special spre publi-cul tânăr. Astfel, am încheiat parteneriate de colaborare cu zeci de instituții de învățământ din Lugoj, Timișoara și satele limitrofe. În ideea funcției educative a muzeului și având ca obiectiv suscitarea interesului elevilor lugojeni vizavi de aspecte ale istoriei locale, muzeul a organizat o expoziție foto-documentară care a fost itinerantă de muzeografi, de-a lungul întregului an centenar, în absolut toate școlile din oraș, marcând astfel o premieră a instituției noastre.

În anul 2018, muzeul a celebrat Marele Centenar, prin editarea unei inedite broșuri, „Contribuția lugojenilor la înfăptuirea Marii Uniri”.

În egală măsură, am promovat seria activităților nonformale, cu accent mai ales pe activitățile destinate copiilor, și mai mult decât atât, am dat posibilitatea voluntarilor Asociației Alternativ Ed Lugoj să coordoneze și organi-zeze în mod direct work-shopuri la muzeu, ateliere de ceramică, de pictură ce au avut ca temă desenarea unor replici ale vechilor blazoane nobiliare medievale observate în cadrul expoziției permanente de istorie.

În colaborare cu Forumul Democrat al Germanilor din Banat, am realizat, în premieră, vernisajul expoziției „Spiritualitatea tradițională germană din Banat – costume populare șvăbești”, ilustrând povestea multiculturalității și interculturalității bănățene în gene-ral, a celei lugojene în mod special. Pentru atragerea spre manifestările muzeale a unui public cât mai divers, în septembrie 2019, curtea interioară a instituției noastre s-a dovedit a fi neîncăpătoare pentru cei peste o sută de vizi-tatori care au dorit să asculte ineditul recital al formației timișorene Banater Musikanten Concert, programat pe agenda Festivalului Internațional Lugoj Clasic.

Asemeni meseriilor de odinioară, care se deprindeau prin practica în ateliere, consider că muzeografia este o profesie care se poate descoperi și învăța cel mai bine doar la locul de muncă, adică într-un muzeu, acolo unde bucuria și satisfacția pe care le simți când reușești să organizezi o expoziție deosebită sunt unice, fiind o expresie a frumuseții acestei profesii cu adevărat minunate”.


Descoperă mai multe la Actualitatea Online

Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.

Fii primul care comentează

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.


*


Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.