Ludwig Van Beethoven – Omagiul Lugojenilor (I)

– După recitalul lui Franz Liszt la Lugoj (15 noiembrie 1846, „un briliant concert care i-a fermecat pe cei de față”), baronesa Ida Kiss a patronat o petrecere dansantă, care s-a prelungit până dimineaţa. În urbea de pe malurile Timişului neapărând în acei ani niciun periodic, nu avem detalii despre repertoriu şi modul în care a fost receptat de auditoriul lugojean, dar programul concertelor susţinute la Timişoara, în 2 şi 4 noiembrie, la Palatul Prefecturii, respectiv la Teatrul Municipal (o cronică a primului recital a fost publicată într-un număr al ziarului „Temesvarer Wochenblatt”, sub semnătura lui Gottfried Feldinger), ne poate însă sugera ceea ce ar fi putut cânta Liszt la Lugoj: Andante din Lucia di Lammermoor (Donizetti/Liszt), Fantezie din opera Norma (Bellini/Liszt), Andante cu variaţiuni de Beethoven (nr. 12, op. 26), Ave Maria şi Regele ielelor de Schubert, Fantezie pe cântece maghiare (Liszt), Marşul lui Rákóczi (prelucrare proprie), Uvertura „Wilhelm Tell” de Rossini, Păstrăvul de Schubert, Hexameron (Liszt), Variaţii de bravură pe o temă din Puritanii de Bellini, o mazurcă şi o poloneză de Chopin. În 17 noiembrie, Liszt a susținut, la Timișoara, un recital de adio, în scop caritabil.

–  Serata muzicală din 19 ianuarie 1868, organizată de protofiscul Filip Pascu: Sonata pentru pian op. 111 de Beethoven (Livia Pascu), Sonata pentru pian op. 31 de Beethoven (Sofia Rădulescu).

–  Serata muzicală din 16 februarie 1868, organizată de primarul Constantin Rădulescu: Sonata pentru pian în Do major de Beethoven (Sofia Rădulescu).

–  Serata muzicală din 19 februarie 1868, organizată de farmacistul Franz Gallini: Sonata op. 32 pentru pian de Beethoven (Sofia Rădulescu).

–  Absolventă a Conservatorului din Budapesta, unde a studiat vioara cu profesorul Hubay, Johanna Deckner-Neumanovits a concertat la Lugoj în 2/15 octombrie 1901, pe scena Teatrului Orăşenesc, cu concursul artistei lirice Frida Gerőffi-Crăciun şi al actriţei Rosa Rosenberg, acompaniamentul pianistic fiind susţinut de Wilhelm Schwach. În program, lucrări de Bruch (Concertul în sol minor) și Beethoven (Romanţa în Fa major),

–  Cu prilejul concertului din 27 februarie/7 martie 1908 (pavilionul „Concordiei”), receptiv la criticile formulate, Ioan Vidu a adoptat pentru prima oară poziţia clasică a dirijorului, orientat cu faţa spre interpreţi. Totodată, a fost concepută o anumită structurare a programului, alcătuit din trei părţi distincte. În prima parte au fost prezentate opusuri de T. Teodorescu (Dochia), I. Vidu (Rar acum este), I. Costescu (Mamei, o cunună) şi Gh. S. Vasiliu (Drum bun – ambele pentru cor bărbătesc), iar partea secundă a cuprins: Mendelssohn-Bartholdy (Sommernachtstraum), Beethoven (Andante din Simfonia I, într-o transcripţie pentru vioară, pian şi armoniu; interprete: Ella Ioanovici, Maria Branişte și Elena Dobrin).

–  În 23 mai/5 iunie 1913, soprana lugojeană Ana Heraru-Bobora a luat parte, alături de Reuniunea Română de Cântări şi Muzică, dirijată de I. Vidu, la concertul dedicat sfinţirii noii biserici cu hramul „Înălţarea Domnului” din Vârşeţ, interpretând Aria Leonorei din opera Fidelio de Beethoven şi Aria Agatei din opera Freischütz de C. Maria von Weber.

– Programul seratei „împreunate” cu dans, organizată de Reuniunea Ziariştilor din comitatul Caraş-Severin, la Hotelul „Regele Ungariei”, în 7 aprilie 1912, a avut următoarea alcătuire: Beethoven (Cvartetul în do minor), Ceaikovski (Andante cantabile) – în interpretarea unui cvartet instrumental alcătuit din A. Moldovan, Kiefer, Hecker şi Wisnovsky –, D. Iorga-Raţiu (Sonată), arii din opere interpretate de Szerónke Rados, un microrecital al lui Oszkár Kálmán (Kirschner) (o arie din opera Evreica de Halévy şi liedul Călătorul de Schubert), serata încheindu-se cu un recital violonistic susţinut de Dezső Rados, cu acompaniamentul pianistic al lui Marcell Ambruş.

–  După Unire, în 5 septembrie 1919, continuând tradiţia practicii muzicii camerale, Iosif Willer a inaugurat un ciclu bilunar de 14 concerte de muzică de cameră, în locuinţa proprie de pe strada Bisericii, nr. 3 (Vila Auspitz). Din repertoriu: Händel (Sonata în Si bemol major pentru două viori şi pian, interpreţi: I. Willer şi E. Willer-Ioanovici, vioară, şi B. Janovitz, pian), Beethoven (Concertul pentru vioară, interpreţi: I. Willer și B. Janovitz), Chopin (Sonata pentru pian, op. 58, în si minor, interpret: B. Janovitz.

–  Beneficiind de concursul lui Ioan Vlăduţă, inspectorul general al Muzicilor Militare din România, în 8 martie 1928, pe scena Teatrului Orăşenesc, sub patronajul generalului C. Găvănescul, Orchestra Societăţii Filarmonice a interpretat, avându-l la pupitru pe I. Klein, opusuri de Vlăduţă (Imnul încoronării), Grieg (În sala tronului şi Marş triumfal din suita Sigurd Jorsalfar), Schubert (Simfonia a VIII-a), Beethoven (Simfonia a V-a, părţile a II-a şi a III-a) şi Oslislo (Un vis, la vioară: D. Petrescu Tocineanu).

–  Anul următor, în 11 februarie 1929, în cadrul unui concert de gală desfăşurat pe scena Teatrului Orăşenesc, Orchestra Societății Filarmonice din Lugoj au fost interpretate Simfonia a VI-a (integral) de L. van Beethoven şi Poema Română de George Enescu.

Cronologie de Constantin-T. STAN