Ljubisa Djurić, „maestrul vlah, inițiat în tainele vindecării”

Vestea despre trecerea în nefiintă a maestrului Ljubisa Djurić, răpus recent la Beograd de virusul gripal, a marcat lumea artelor vizuale. Născut în 30 aprilie 1949, la Majdanpek, în districtul Bor, din Serbia, având origini românesti, tatăl său Giura trăgându-se din zona Olteniei, Ljubisa descoperă încă din copilarie, la vârsta de doar nouă ani, că are harul tămăduirii, devenind, la maturitate, un cunoscut şi apreciat bioenergetician, dar şi artist vizual, desfăşurând o prodigioasă activitate artistică, atât în Serbia cât şi în capitala Franței, la Paris, unde-şi avea atelierul pe 18Rue de L’Hotel de Ville.

Absolvent al Academiei de Arte Plastice din Beograd, promoția 1980, clasa prof. Petrovića, Ljubisa Djurić este distins cu numeroase premii pentru prestigioasa sa activitate ca pictor şi designer de bijuterie, participând la numeroase expoziții în Serbia, Franța, Muntenegru, Macedonia de Nord, dar şi în România, în anul 1986, la invitația dlui Ioan Mercea expune la Galeria Apolodor din Drobeta Turnu Severin, unde revine în anul 1992, legându-se o strânsă prietenie cu membrii filialei U.A.P. În anul 2001, o expoziție realizată în spațiile Teatrului Național din Bucureşti îl readuce în atenția publicului român, astfel că revine, în anul 2007, de data aceasta cu o expoziție în spațiul expozitional al Muzeului din Drobeta Turnu-Severin.

Îndrăgostit de Clisura Dunării, invitat special al taberelor de creație şi documentare de la Gârnic, în anul 2018 şi 2019, Ljubisa participă de asemenea în vara anului 2019 la ediția a VII-a a Simpozionului International „Stefan Jager” din Jimbolia.

Ljubisa Djurić lasă în urmă o operă vastă, având ca principală temă geneza, naşterea, subiect pe care îl va aborda într-o manieră unică, personală, sintetic, folosind tehnica colajului, a asamblajului, creând atât compoziții de mari dimensiuni, cât şi miniaturi, bijuterii pe care, cu generozitate, le dăruia colegilor şi prietenilor. Aproape în totalitate, opera sa este tratată monocrom, în tonuri de alb si negru, punând în centru femeia, oul şi universalitatea sa.

Artist carismatic, de o rară modestie, optimist, vindecător, îndrăgostit pătimaş de România şi graiul vechi românesc, pe care-l vorbea nealterat, personalitate luminoasă, maestrul Djuric are un loc binemeritat în memoria noastră, a celor care l-au cunoscut şi prețuit.

20 aprilie 2020