Jirezile de paie şi Depozitul de armăsari

Urmărește-ne pe Telegram și Google News

Vrem să vă amintim, iubiţi cititori, despre existenţa acelui mare, poate imens depozit de paie şi fân (nişte clăi uriaşe), aflat la capătul actualului cartier Cotu Mic, în partea dinspre către calea ferată.

În aceeaşi ordine de idei – adică: legătura dintre un animal şi nutreţul aferent – , descoperim în Cartea oraşului Drobeta Turnu-Severin (autoare, poeta severineană Ileana Roman) următorul proces verbal, care se leagă de oraşul nostru – de pe vremea când se pare că nu era aşa… oraş:

„Primăria oraşului T. Severin, Proces verbal n. 49/ Astăzi, 5 mai 1927 la Lugoj…” Şi aşa… în continuare: „Noi, colonel Emil Foltzer, primarul oraşului T. Severin, însoţit de d-nul medic veterinar Ioan Andrei, directorul depozitului de armăsari…, ne-am transportat în târgul de ţară de la Lugoj”.

Ca să rezumăm, din lipsă de spaţiu: respectivul primar, însoţit de directorul armăsarilor (carele erea şi consilier comunal) se deplaseză la Lugoj ca să cumpere un număr de 12 cai pentru nevoile Serviciului de Salubritate al oraşului.

Aşadar, ei se deplasează – „ne-am transportat” – în târgul de ţară de la Lugoj…  Dar ce să fie cu acest „târg de ţară”?… Ştim că Lugojul German s-a unit cu cel Român (de pe malul drept al Timişului) prin anul 1795. Dar când am devenit noi (am fost consideraţi) cu adevărat oraş – localitate urbană?…

În continuare, P.V. N. 49 menţionează cei 12 cai cumpăraţi din târg, de la Lugoj, cu toate caracteristicile lor. Noi ne vom rezuma să vă semnalăm mai ales numele lor, scrise în original cu majuscule – nume de-o poetică splendoare: Foc, Fum, Fix, Floricel, Fuior, Faima, Frunza, Fluer, Far, Flaut, Farfara şi Firman…

Nu mai e nevoie să specificăm sexul, se vede cu ochiul liber: cu toţii erau mânji tineri – cel mai „bătrân” avea 8 ani; cu toţii erau „în perfectă stare de sănătate și îndeplinesc toate condițiunile cerute unui bun cal de tracţiune. Costul cu care s-au cumpărat cei doisprezece cai notați sus a fost de lei 142.800, tocmai”.

Dar,  iată şi câteva din semnalmentele particulare ale nobilelor animale: stea, strănut, pintenog 4 picioare murg, roaibă, pintenog, ciped, posterior, înfierat IV/3 şi 2/23, peri albi, coroană stângă post, pintenog, 4 picioare, breaz (iată de unde vine termenul „cal breaz”; dar ce să fie cu cele „4 picioare”? – înseamnă că unele animale aveau 3 sau altele 5?).

În încheiere, mai menţionăm că „prezentul proces-verbal” a fost încheiat „pentru fixarea faptului”. Semnăturile: ss indescifrabil…

R.V. GIORGIONI

Fii primul care comentează

Lasă un răspuns

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.