„Istorie, cultură și spiritualitate în Banat”, simpozion organizat de Mitropolia Banatului și Filiala Timișoara a Academiei Române

În 9-11 octombrie a.c., Mitropolia Banatului a fost generos organizator și amfitrion al unui Simpozion cu participare internațională, dedicat jubileului de trei pătrare de veac al reînființării Mitropoliei Banatului. Manifestarea („Istorie, Cultură și Spiritualitate în Banat”) a avut ca parteneri prestigioase instituții: Filiala Timișoara a Academiei Române, Consiliul Județean Timiș și Asociația Cultural-Filantropică „Ioan Oprean” Timișoara.

După un preambul festiv (Slujbă de pomenire a ctitorilor și binefăcătorilor Mitropoliei Banatului, la Biserica de lemn din incinta Centrului Eparhial), lucrările Simpozionului au fost deschise, în sala de festivități a Mitropoliei, cu un cuvânt de întâmpinare rostit de ÎPS Ioan, Mitropolitul Banatului, și comunicări în plen susținute de academician Mircea Dumitru, vicepreședintele Academiei Române (Istoria ca interpretare – acțiuni, rațiuni și norme), academician Dan Dubină, președintele Filialei Timișoara a Academiei Române (Banatul multietnic, multiconfesional și multicultural. Câteva repere) și academician Ion Păun Otiman, președinte de onoare al Filialei Timișoara a Academiei Române (Mitropoliții Banatului. Evocări). Deschiderea festivă s-a încheiat prin proiecția unui film documentar dedicat istoricului Mitropoliei Banatului și acordurile Corului studenților teologi din Timișoara.

A urmat, în incinta Filialei Timișoara a Academiei Române, sesiunea de comunicări. Au fost prezenți teologi, istorici, magiștri și cercetători din Timișoara, Sibiu, Iași, Craiova, Arad, Cluj-Napoca, Pretoria (Africa de Sud), Vârșeț, Oradea, Făget. Lugojul a fost reprezentat de muzicologul și istoricul Constantin-T. Stan, doctorand în istorie la Universitatea din Oradea (membru al Centrului de Studii Interdisciplinare „Silviu Dragomir” al universității orădene), care a conferențiat despre Recursul Maiestatic, petiție adresată împăratului Francis I, elaborată, în limba latină, în anul 1807, semnată de  protopopul lugojean Ștefan Athanasievici, Dimitrie Țichindeal, paroh în Becicherecul Mic (inițiatorul petiției), Petru Popovici (paroh în Bocșa) și Gheorghe Petrovici, protoprezbiterul comunei Belinț.

Emanat după decesul sârbului Dimitrie Ștefanovici, directorul școlilor naționale din Banat, documentul a marcat o etapă importantă în procesul de emancipare a învățământului confesional al românilor bănățeni. În finalul petiției, temerarii semnatari îi cereau împăratului („maiestatea sa sacratisimă”) „să se milostivească și să poruncească autorităților de cuviință să propuie pentru școalele noastre naționale un director așijderea național”.

Relevantă pentru consistența și elocința exprimării doleanței preoților bănățeni ni se pare sublinierea rolului sistemului educațional în a deschide calea către „credința constituțională, care este rădăcina cea plină de rod și temelia de nestrămutat a fericirii regilor și popoarelor, precum și a siguranței obștești, pentru ca fiii noștri să poată învăța la școli mai înalte”.

Constantin-T. STAN

 

Fii primul care comentează

Lasă un răspuns

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.