Iniţiative de sprijin pentru poporul ucrainean; ajutorarea refugiaţilor

Remus Valeriu GIORGIONI

Centre de colectare a ajutoarelor

Pe raza municipiului nostru au fost luate mai multe iniţiative pentru ajutorarea refugiaților din țara vecină. Dintre acestea, cea luată de comunitatea ucrainenilor (suntem siguri de faptul acesta!) a fost prima. Apoi: grupul de refugiaţi de la la Ştiuca a constituit o ştire naţională.

Dintr-o convorbire telefonică purtată cu primarul comunei Ştiuca, Vasile Bejera, am putut afla amănunte concrete legate de aceasta. La Ştiuca a sosit deja un prim eşalon de refugiaţi: 70 de persoane, aduse de la graniţă cu două autocare. Este vorba în principal de mame cu copii, care au fost cazate la familii sufletiste şi primitoare de oaspeţi.

În noaptea de 28 februarie, la Ştiuca au mai sosit 140 de persoane, pe care primarul Bejera le-a primit, repartizându-le la alte familii dispuse să se restrângă, ca spaţiu vital, şi să comunice cu fraţi vorbitori de aceeaşi limbă (se cunoaşte faptul că localitatea Ştiuca are în componenţă foarte mulţi cetăţeni de origine ucraineană).

Refugiaţii urmează să fie transportaţi mai departe, în diferite locaţii din Europa, după dorinţa fiecăruia. Avem cunoştinţă de asemenea şi despre un centru de colectare ajutoare aflat pe strada Ion Vidu nr.17 (drumul dinspre piaţă spre autogară).

Referitor la acest centru – unde se află sediul Comunităţii Ucrainene – am stat de vorbă cu dl Ioan Covaci, iniţiatorul acţiunii de colectare, care s-a început duminică 27 februarie, ora opt; centrul va rămâne deschis până duminica viitoare, ora 18.

S-au adunat circa 8-9 tone de alimente, haine şi alte bunuri, care în ziua de luni, 28.02, au plecat către graniţă cu două autocare: unul de la Lugoj, iar altul de la Timişoara (tot din cadrul comunităţii ucrainene).

După descărcarea ajutoarelor pe teritoriul Ucrainei, autocarul trimis de la Lugoj urmează a se întoarce plin cu refugiaţi, care vor fi cazaţi de Primăria Fârdea la Centrul de Studii Biblice Surduc.

Ca o scurtă paranteză, am putea adăuga următoarele: În primele două săptămâni ale lunii februarie a avut loc la Centrul Surduc prima sesiune de studii biblice de după pandemie.

Au participat 140 de persoane din: România, SUA (cei doi conferenţiari: Mia şi Costel Oglice), India, Moldova, Ucraina – Rusia! O dovadă concludentă că fraţii adevăraţi nu sunt duşmani; ei nu pot fi învrăjbiţi de ambiţiile deşarte ale dictatorilor, ci trăiesc întotdeauna în pace.

Puterea rugăciunii. „Rugăciune pentru Ucraina”

Nu putem şti câţi dintre cititorii acestui articol cred – sau au experimentat personal – puterea rugăciunii. Dar noi, dintr-o discuţie avută cu cei doi pastori ai Bisericii Baptiste HARUL – Bebe Ciauşu şi Gabriel David – am putut deduce că această considerabil de mare comunitate evanghelică din oraş este pregătită şi are o mare deschidere pentru a ajuta.

Prima măsură a fost ca Biserica să se roage pentru cauza aceasta, a păcii – stoparea războiului –, atât în grup (în cadrul slujbelor religioase), cât şi în familii sau individual. Acest aspect: necesitatea rugăciunii pentru Ucraina s-a declarat în mod apăsat de către pastorul asistent David Gabriel în timpul orei de rugăciune de vineri seara, a doua zi de la începerea conflictului armat.

Biserica s-a rugat pentru valul de refugiaţi care începuse deja să se reverse asupra României: la început cca 10.000, număr care apoi a crescut simţitor (azi, 28.02 – 75.000). Deşi nu toţi au rămas sau vor rămâne pe teritoriul ţării noastre, mulţi dintre ei optând pentru alte ţări europene.

O altă iniţiativă a Bisericii „Harul” a fost următoarea: s-a deschis o listă cu familii dispuse să primească în sânul lor alte familii care au fost nevoite să-şi părăsească domiciliile şi agoniseala de acasă, ba chiar pe cei dragi: La început s-au înscris 34 de familii, la care se adaugă familiile de la Ştiuca, multe din ele fiind membre ale bisericii din Lugoj.

În cadrul slujbei de duminică seara, pastorul principal Ciauşu a făcut un apel la cei prezenţi – şi la toţi membrii Bisericii – pentru iniţierea unui ajutor finaciar, în vederea cheltuielilor care vor urma pentru susţinerea persoanelor refugiate din Ucraina. Într-o singură zi (de fapt seară: seara de duminică), s-a adunat deja o sumă considerabilă.

În cadrul programului religios de după-masa al bisericii, o tânără din Ucraina (Giuli Jorba, din Mukacevo, Transcarpathia) a cântat acompaniindu-se singură la orgă cântecul Rugăciune pentru Ucraina. Fiind prezent în sală, am văzut-o însoţită de o fetiţă – fetiţa ei: am aflat mai târziu că o cheamă Estera.

În timpul predicii, soţia pastorului de la Biserica „Pâinea Vieţii” – Mondial, ucraineancă şi ea, îi şoptea discret traducerea mesajului susţinut de pastorul Ciauşu.

S-a mai alcătuit o listă cu cei dispuşi să doneze lucruri, obiecte de strictă necesitate: de la pături, la pachete de pampers pentru copii, iniţiativă care s-a concretizat printr-un transport de bunuri şi alimente care a plecat marţi, 1 martie, spre Ucraina.

Tot în cadrul iniţiativelor Bisericii Harul se numără şi un transport efectuat cu microbusul bisericii. Trei femei și trei copii minori au fost transportaţi în Muntenegru, unde şi-au exprimat dorinţa să ajungă, având rude apropiate acolo.

Maşina a aşteptat două ore în graniţa sârbească, până s-a rezolvat problema legată de documentele însoţitoare (cu românii n-a fost nicio problemă). Dar acţiunea s-a încheiat cu bine, cei doi însoţitori ai grupului – Adrian Fărcăgean, fostul viceprimar al urbei, şi Nelu Filea, angajat al Bisericii – s-au întors cu bine acasă.

Ne rugăm ca Dumnezeu bunul să curme cât mai curând această calamitate.

Urmărește-ne pe Telegram și Google News

Fii primul care comentează

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.


*


Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.