Horațiu Suciu: O istorie a Lugojului pentru uzul celor tineri

Recent, la editura timișoreană Eurostampa a apărut o carte așteptată de ani buni de lugojeni, un dar pentru simpli admiratori ai muzei Clio, un reper necesar pentru specialiști: O istorie a Lugojului pentru uzul celor tineri, în condiții grafice deosebite, cu o bogată și sugestivă iconografie. Autorul, profesorul și istoricul Horațiu Suciu, ne înfățișează, cu experiența unui condei îndelung exersat, de-a lungul timpului, prin publicarea a numeroase articole, studii și volume de istoriografie, o panoramă diacronică a Lugojului, de la prima atestare documentară (1334) până la deznodământul evenimentelor pașoptiste (1849), care au consacrat Lugojul drept epicentru al mișcărilor revoluționare în zorii modernismului istoriei naționale.

Tomul (un posibil viitor manual pentru elevii din învățământul gimnazial și liceal local și zonal), editat și tipărit grație suportului financiar al Rotary Club Lugoj și a colaborării profesoarelor Monica Suciu și Anda Lungu, care i-au pus la dispoziție autorului traduceri din germană și franceză, parcurge opulentele etape din istorica devenire a Lugojului, centru administrativ timp de secole: capitală

de district, cerc, comitat și județ. Consemnând sincronis-mul cu importantele eveni-mente naționale și europene, autorul concepe o sinteză a unor eta-pe care au marcat tranziția spre modernitate a unui oraș-cetate (ci-

vitas), înnobilat ca civitas reginalis și dăruit cu privilegii de regina Isabella (1551), așezare-târg și importantă rută comercială (oppidum), centru al rezistenței împotriva expansiunii otomane (unii dintre banii de Lugoj-Caransebeș au colaborat militar cu Mihai Viteazul), semnificativ centru ecleziastic (ortodox, deopotrivă reformat, romano-catolic și greco-catolic, în spiritul unui pilduitor ecumenism), promotor al învățământului, simbol al luptei de afirmare identitară a românilor bănățeni.

Absența trimiterilor la surse, a notelor de subsol (explicabilă prin posibila consacrare a volumului, într-un viitor apropiat, ca potențial manual) și a unui indice toponomastic este compensată, în final, printr-o bogată bibliografie, relevantă pentru anvergura demersului. Rămânem cu regretul că strădania editorială a lui Horațiu Suciu nu s-a constituit într-o teză de doctorat, atât de utilă cercetătorului contemporan interesat de fascinanta și încă neîndeajuns desțelenită epocă a Evului Mediu din fruntariile vestice ale spațiului istoric și geografic românesc.

Constantin-T. STAN

 

Urmărește-ne pe Telegram și Google News

Fii primul care își dă cu părerea!

Lasă un răspuns

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.