Festivalul-Concurs de Canto „Tiberiu Brediceanu”

Urmărește-ne pe WhatsApp | Telegram | Google News

Constantin-T. STAN

Ediția a IV-a a Concursului Internațional de Canto „Tiberiu Brediceanu”, destinată întregii tipologii vocale, se va desfășura în format online. Între 7 și 13 noiembrie, membrii juriului vor audia înregistrările postate de competitori și vor stabili ierarhia.

Comisia de jurizare, prezidată de mezzosoprana dr. drd. Aura Twarowska (director artistic), îi are în componență pe prof. Gerrit Prießnitz, magistru la Universitatea de Muzică și Arte Vizuale din Viena, Kappelmeister și șef al compartimentului soliști de la Volksoper din Viena, artistul liric Liviu Indricău, tenor, solist al Operei Naționale din București, și muzicologul prof. univ. dr. habil. Lucian-Emil Roșca, titularul catedrei de folclor de la Facultatea de Muzică și Teatru a Universității de Vest din Timișoara.

Regulamentul impune, ca și la ediția precedentă, interpretarea unei arii de operă la alegere și a unei creații din repertoriul lui Tiberiu Brediceanu, patronul spiritual al competiției.

Concursul, finanțat din bugetul local al municipiului Lugoj, este organizat de Asociația pentru Cultură Bănățeană (președinte: Lucian-Emil Roșca, director de proiect), instituție cofinanțatoare, având ca partener Asociația Timișoara Capitală Culturală Europeană. Marele premiu (1.000 €), premiile I, II, III și mențiunile, bugetate de Primăria locală, vor fi acompaniate de premii personalizate, care au darul de a promova importante personalități locale ale scenei lirice consacrate pe plan național, dar și european:

Premiul Special Titus Olariu, Premiul Special Ioan Iorga, Premiul Special Francisc Balogh. Vor contribui cu premii instituții de presă locale și regionale: hebdomadarele „Actualitatea”, „Redeșteptarea”, „Ziua de Vest” și Radio Timișoara.

Până la ora închiderii ediției s-au înscris la competiția lugojeană 26 de competitori, cifră record care exprimă interesul pentru un turnir artistic tradițional, cu un juriu prestigios și un înalt nivel interpretativ.

Sunt reprezentate principalele instituții academice vocaționale românești (Academia Națională de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj-Napoca, Universitatea Națională de Muzică din București, Facultatea de Muzică și Teatru a Universității de Vest din Timișoara), dar și instituții prestigioase din afara fruntariilor României: Trinity College London, The University of Western Ontario, The Royal Conservatory of Music, Conservatorio Katarina Gurska din Spania.

Duminică, 13 noiembrie, înainte de publicarea palmaresului, în selecta ambianță a Casei Bredicenilor, începând cu ora 17, organizatorii vor dărui melomanilor lugojeni o Serată lirică, având-o ca protagonistă pe mezzosoprana Camelia Cuzub, laureata cu Marele Premiu și Trofeul de Cristal „Tiberiu Brediceanu” la ediția precedentă.

Vor fi interpretate, cu concursul pianistei Raluca Miclăuș, arii și lieduri din creația compozitorilor Johann Strauss, Georges Bizet, Tiberiu Brediceanu, Emil Monția și Gheorghe Dima. Va fi lansat un volum de beletristică (Alexandru Racolța: Poezii, Editura Eurostampa, Timișoara – un proiect finanțat, de asemenea, din bugetul local al municipiului Lugoj), o ediție îngrijită și prefațată de subsemnatul, cu un portret literar de Gheorghe-Alexandru Iancovici.

Volumul va avea atașat un CD cu arii interpretate de tenorul Alexandru Racolța, fost solist al Operei Române din Cluj-Napoca.

Tenorul-poet s-a născut în 1926 la Tăşnad. A urmat clasele gimnaziale la Liceul „Mihai Eminescu” din Satu Mare, unde, în paralel, a frecventat şi cursurile Conservatorului de Muzică. Perioada refugiului, după Dictatul de la Viena (1940-1945), a petrecut-o la Lugoj, unde a absolvit Liceul „Coriolan Brediceanu” şi Conservatorul de Muzică, secţiile pian, canto şi vioară.

Încă din anii de liceu a fost un asiduu colaborator la „Primăvara Banatului”, revista şcolilor secundare din Lugoj, aflată sub direcţia lui Aurel E. Peteanu, cu poeme, cronici, recenzii etc. Până în anul 1942 l-a avut ca dascăl de limba şi literatura română pe Felician Brînzeu (1909-1949), o personalitate carismatică a învăţământului local, cu remarcabile contribuţii lingvistice, etnologice şi folcloristice (din 1942, lector la catedra de limba şi literatura română a Universităţii din Istanbul), care i-a remarcat şi încurajat harul poetic.

Începând cu anul 1945 a urmat cursurile Facultăţii de Litere şi Filozofie din Cluj (finalizate prin obţinerea licenţei), unde l-a avut ca profesor şi mentor pe Lucian Blaga, timp de trei ani, până în 1948, anul în care autorul Poemelor luminii a fost îndepărtat de la catedră. Experienţa acumulată prin frecventarea cenaclului literar patronat de Blaga s-a dovedit decisivă în conturarea vocaţiei sale poetice.

A studiat canto, în particular, cu Rita Mărcuş, activând ca tenor liric al Operei Române din Cluj (cu remarcabile disponibilităţi pentru lirico-spint, dar şi spinto-dramatic) între 1948 şi 1970, cucerind, la doar câţiva ani de la debut (1953), laurii unor prestigioase premii şi distincţii: Laureat al Premiului de Stat şi Diploma de Laureat al celui de-al IV-lea Festival Mondial al Tineretului şi Studenţilor din Bucureşti. S-a stins din viaţă în 1978, la doar 52 de ani, după o prodigioasă carieră artistică în care a fost protagonist în 43 de roluri, din repertoriul liric românesc şi universal, interpretate în aproximativ 4.000 de spectacole.

 

Fii primul care comentează

Lasă un răspuns

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.