Cum a fost jefuit poporul român (3)

Bani pentru Ferdinand. În anul 1889, principele Ferdinand, primește din bugetul de stat, suma de 300.000 lei aur anual pentru cheltuieli personale.

Scandal în familia regală. În anul 1891, prințul moștenitor Ferdinand s-a îndrăgostit de o domnișoară de onoare a reginei Elisabeta (soția regelui Carol I). Constituția din 1866, interzice moștenitorilor tronului să se căsătorească cu femei românce. Deoarece regele s-a împotrivit, regina Elisabeta s-a supărat și a fugit în străinătate, anunțându-și intenția de a divorța de Carol. La rândul său, prințul moștenitor Ferdinand s-a refugiat în Germania, amenințând că se va sinucide. Domnișoara pe nume Elena Văcărescu, văzând ce scandal s-a iscat în familia regală datorită ei, pleacă definiv din țară.

Aroganță teutonică. În 1888, regele Carol I, la solicitarea opoziției, vrea să-l demită pe Brătianu din funcția de prim-ministru. Brătianu a solicitat audiență la rege în speranța că nu va fi demis. Regele l-a primit în audiență pe Brătianu, dar l-a umilit întinzându-i doar două degete și l-a ținut în picioare. Pentru german, nu mai avea nici o importanță că Brăti-anu a fost cel care i-a oferit absolut nemeritat nu numai o viață de huzur, ci și o țară făcută cadou.

Izbucnirea răscoalei. A doua zi după demisia lui Brătianu, a izbucnit răscoala țărănească. Cauzele răscoalei au fost: condițiile proaste de muncă și plata minimală pentru munca depusă care abia asigura supraviețuirea ță-ranilor; lipsa de pământ atribuit țăranilor; menținerea unor relații feudale între țărani și moșieri sau arendași, precum și fiscalitatea brăti-enistă înrobitoare pentru țărani, care menținea în agricultură cutumele și unele prevederi legale feudale. Re-primarea răscoalei s-a făcut prin intervenția brutală și criminală a ar-matei. În țară, Carol I era considerat principalul vinovat politic, vinovat de declanșarea și mai ales de masacrarea țăranilor răsculați. Regele Carol I a fost admonestat de cancelarul Germaniei Otto von Bismarck, deoarece vinovatul principal a fost Carol I, acuzându-l de cruzime nejustificată față de țăranii, care îl acceptaseră ne-condiționat ca rege al lor.

Poduri prăbușite. Din acest an, 1892, mai multe poduri de cale ferată construite de străini s-au prăbușit, iar unele au devenit impracticabile. Refacerea lor a costat statul român suma de 17,0 milioane lei aur.

Bani pentru Ferdinand. În anul 1893, prințul Ferdinand se căsătorește cu Maria de Edinburg, nepoata reginei Victoria a Angliei. Pentru cheltuieli anuale guvernul i-a stabilit tinerei familii moștenitoare suma de 1.000.000 lei aur. De asemenea, pentru tânăra familie a fost rezervat palatul Cotroceni și s-a construit pa-latul Pelișor la Sinaia.

Bani pentru rege. Din anul 1894, regele Carol I primește din bugetul de stat suma de 5.000.000 lei aur/an, prețul echivalent pentru a importa 200 de tunuri, care vor lipsi atât de mult armatei române peste 20 de ani.

Jefuirea resurselor. În anul 1895, guvernul acordă terenuri petrolifere capitaliștilor străini. Aceste terenuri, se primesc în baza unor simple pe-tiții, însoțite de câte un timbru de 30 de bani. În rest, nu i s-a impus solicitantului nici o condiție asupra modului cum va face exploatarea, nici garanția că o va face în mod serios.

Acapararea de terenuri. Înce-pând cu anul 1900, capitaliștii ameri-cani și germani dezlănțuie ofensiva pentru acapararea terenurilor petro-lifere românești. Americanii oferă un împrumut României în valoare de 10,0 milioane franci aur, solicitând concesionarea pentru 50 de ani, a 15.000 ha terenuri petrolifere. A doua zi, germanii promit un împrumut României în valoare de 8,0 milioane franci aur ca avans la o sumă mai mare, pentru a concesiona ei cele 15.000 ha. De asemenea, germanii au cerut monopolul asupra sării, asupra fabricării chibriturilor, obligativitatea statului român de a importa din Ger-mania și de a primi consilieri pe lângă Ministerul Finanțelor, BNR și CFR. Partidul conservator de la putere simpatizează cu americanii, PNL în opoziție simpatiza cu germanii. Regele Carol I a intervenit, concesia făcându-se bineînțeles germanilor, deoarece familia regală era acționară la acest grup din Germania.