Corul „Ion Vidu” – Concert de Crăciun în biserica romano-catolică „Sfântul Ștefan” din Makó

O impresionantă comuniune spirituală între muzicienii români și publicul maghiar

Concertul susținut, sâmbătă, 7 decembrie, de Corul „Ion Vidu”, în fața altarului Bisericii romano-catolice „Sfântul Ștefan” din Makó a creat un impresionant sentiment de comuniune spirituală între muzicienii români și numerosul și entuziastul public maghiar. Muzica are uimitoarea capacitate de a apropia și a armoniza culturi și mentalități diametral opuse, de a înlătura artificiale bariere sociale și spirituale. Prelungitele aplauze care au răsunat la finalul fiecărei colinde, dar mai ales surpriza de a asculta un cânt liturgic interpretat de corala lugojeană, impecabil, în limba lui Petőfi (Mennyből az angyal de Bárdos Lajos) au certificat crearea unor trainice și profunde legături de prietenie.

Dincolo de asperitățile social-politice (întreținute, episodic, în anumite momente istorice sensibile, cu o diabolică perseverență, de cercuri interesate, de o parte și de cealaltă a istoricelor fruntarii), în temporarul habitat comun din cuprinsul spațiului mioritic s-au născut și au creat nemuritoare capodopere genii ale artei muzicale moderne și contemporane. Să-i evocăm doar pe György Kurtág, corifeul muzicii de avangardă europene, născut la Lugoj (în toamna anului trecut, pe scena de la Teatro alla Scala, s-a montat, în premieră mondială, prima sa operă, un adevărat testament al creatorului lugojean, Fin de partie, cu un libret adaptat după drama lui Samuel Beckett), și Béla Bartók, părintele muzicii moderne, zămislit și hăruit de darnice ursitoare la Sânnicolau Mare, cel care promovează, prin măiestria opusurilor sale inspirate din ancestralul melos, pe toate meridianele, mai bine decât oricare altul, dansurile și jocurile populare românești.

Am regăsit un Makó (Măcău pentru românii de altădată) ce păstrează și cultivă cu sfințenie moștenirea trecutului (statui la tot pasul și instituții prin care sunt evocate personalități culturale și științifice de anvergură, originare din Makó sau care au marcat viața culturală a orășelului ungar: jurnalistul și profesorul Joseph Pulitzer, al cărui nume este atribuit prestigiosului premiu, Joseph Galamb, reputat inginer proiectant la Ford-Cadillac, marea artistă lirică Kornélia Hollósy, născută în satul cărășean Gherteniș), dar rezonează cu vigoare, la tot pasul, și cu modernitatea trepidantă și versatilă a prezentului: un impecabil ambient stradal și arhitectonic, oameni prietenoși, zâmbitori și relaxați, numeroși turiști veniți să-și petreacă weekendul în spa-uri ingenios și funcțional concepute. Un orășel mai mic decât Lugojul, puternic occidentalizat însă în toate privințele, cu pricepere și mult bun-gust, care prosperă în urma unui management administrativ realizat cu profesionalism de oameni tineri, școliți și competenți.

Urmaș al celei mai vechi alcătuiri vocale românești, un brand cultural prestigios al Lugojului, al Banatului, deopotrivă al României, Corul „Ion Vidu”, dirijat cu măiestrie de Lucian Onița (ansamblul va trebui propus, în viitorul imediat, pentru a fi inclus în patrimoniul cultural imaterial al UNESCO), a trezit admirația și aprecierea celor prezenți în sfântul locaș. Un public select, sensibil și cultivat, care a vibrat la melosul de sorginte bizantină (Costescu, Kiriac, Lungu, Podoleanu, Cucu), cucerit însă, deopotrivă, și de virtuozitatea interpretării opusurilor dedicate Sfântului Crăciun, care se apropie cu pași repezi de sufletele celor pregătiți să-l primească. Repertoriul internațional, interpretat în limbile engleză și rusă (Pierpont, Arvo Pärt) a conturat și mai pregnant profesionalismul unei formații corale cu o impresionantă carte de vizită, un adevărat ambasador cultural.