Corul din Marga la 120 de ani. Alin Nica, președintele Consiliului Județean Timiș, în costum popular, pe bina Festivalului jubiliar alături de coriștii din Dudeștii Noi!

Urmărește-ne pe Telegram și Google News

Zilele trecute am fost invitat la Marga, pe mirifica Vale a Bistrei din Banatul montan, pentru a participa la jubileul de 120 de ani al Corului din local.

Organizatorii, care au conferit evenimentului o amploare impresionantă, a cuprins un simpozion dedicat evocării unor secvențe din istoria muzicii corale românești (la care am contribuit și eu, alături de maestrul Dumitru Jompan, autorul unei monografii închinate învățătorului Iosif Olariu, întemeietorul coralei mărgane în 1902), o sesiune de lansare de carte, proiecții documentare care au oferit instantanee din cronologia istoricului legendarei corale, un Te Deum dedicat coriștilor trecuți la Domnul și, într-un final apoteotic, un maraton concertistic coral.

Climaxul evenimentului s-a petrecut însă pe bina Căminul Cultural, unde au evoluat coralele invitate, într-un concert de colinde intercalat cu intervențiile cantautorilor Didina Curea și Costel Popa din Oțelu Roșu: Corul „Sargeția” din Deva (dirijor: Mihaela Popa), corala bărbătească timișoreană „Epifania” (Nicolae-Florin Șincari), Corul din Dudeștii Noi, dirijat de Aurel Safta (printre coriști am remarcat prezența pe scenă, în costum popular, a lui Alin Nica, președintele Consiliului Județean Timiș!), și, într-un final electrizant, legendarul cor „Mărgana”, instruit și dirijat de octogenarul Dumitru Jompan (alb la tâmple, dar adolescentin la simțire, cuget și inimă!), așezat temeinic în veșnicia hronicului muzicii românești.

Un cuvânt de apreciere pentru Simona Boțoc-Popovici, prezentatoarea și moderatoarea maratonului coral, un adevărat suflet al manifestării, care a reprezentat liantul ce a generat unitate, fluență și tonus în derularea secvențelor concertistice.

Văzându-l pe tânărul politician timișorean pogorât, modest și dedicat, în agora, printre consătenii săi de suflet, am retrăit, trist, cuprins de nostalgia neîmplinirilor profesionale, atmosfera ternă, rece, marcată de indiferența oficialilor locali, județeni și naționali – cu meritorii excepții – în străduința noastră de a-l omagia pe Ioan Vidu, în 2013, la cei 150 de ani de la nașterea sa, dar mai ales în 2010, la ceasul împlinirii a două veacuri de cânt coral românesc la Lugoj.

La intervenția noastră, după discuții, oarecum penibile, purtate cu parlamentari lugojeni, Comisia pentru Cultură a Camerei Deputaților, fără a înțelege însă prea bine semnificația momentului, a acordat, în final, o diplomă vechii corale ortodoxe lugojene. Spre cinstea sa, Protoprezbiteratul Ortodox local și Patriarhia Română, unde „artefactele” istorice se păstrează și se venerează cu sfințenie, au onorat cum se cuvine instituția vocală lugojeană.

Având un primar liberal, neales, dar de iure, pe care-l dorim continuator al venerabilului Ioan Vidu, fost președinte al organizației locale a PNL cu doi ani înainte de trecerea la Domnul (după un mandat al protoiereului-cărturar George Popovici, membru corespondent al Academiei Române, devotat politicii Brătienilor), dorim, într-un viitor apropiat, repararea nedreptului derapaj și promovarea plenară a actului cultural local, „prin noi înșine”, fără prea multe intruziuni externe.

În panegiricul rostit cu prilejul trecerii sale la Domnul (7 februarie 1931), dr. Cornel Corneanu transmitea publicului lugojean îndoliat un vibrant mesaj în numele Partidului Naţional Liberal: „La plinirea vremii pe care, cu sufletul înălţat şi neîntinat de parvenire, a tradus-o în fapte de bronz, pilduitoare pentru această generaţie puţin înţelegătoare a rostului ei, Ioan Vidu, sfios şi modest, se înşiruie sub stindardul politic al lui Ion I. C. Brătianu.

Această mărturisire de credinţă a lui, în zorile vieţii noastre politice din România Mare, a fost un preţios talisman pentru Ion Brătianu în sforţările sale uriaşe pentru întregirea acestei provincii româneşti. N-a primit onoruri, n-a primit situaţii. A primit numai, după moartea tovarăşului său de lupte şi suferinţe, prota Lugojului – un alt vizionar al ideii bănăţene –, prezidenţia organizaţiei naţional-liberale din Lugojul său atât de drag. […] PNL şi şeful său, dl I. G. Duca, se închină cu smerenie, recunoştinţă şi admiraţie memoriei veşnice a lui I. Vidu. Erou a fost şi o să mai fie!”

Organizarea unei noi ediții a Festivalului Coral Internațional „Ion Vidu” ar trebui să țină seama de următoarele deziderate: organizarea unei conferințe naționale, a unei expoziții documentare, care să reunească, în măsura posibilităților, materiale din colecțiile publice și private dispersate în varii locații, conferirea unor diplome și distincții, confecționarea unor însemne aniversare și, mai ales, cinstirea bisecularei instituții de către forurile culturale și politice de la cel mai înalt nivel.

Un gând frumos și luminos adresat, în prag de Crăciun și An Nou, tuturor truditorilor pe altarul culturii – mulți neștiuți, modești, harnici, demni și onești! La mulți ani!

Constantin-T. STAN

Fii primul care comentează

Lasă un răspuns

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.