Coaliția pentru Educație susține ca decizia privind modul de continuare a procesului educațional să fie descentralizată

Școlile sunt diferite. Dreptul la educație este al fiecărui elev.

Federația Coaliția pentru Educație invită autoritățile la o abordare decizională înțeleaptă, informată cu privire la riscuri și flexibilă în contextul re-evaluării reglementărilor prin care procesul educațional poate continua  pe perioada pandemiei.

În ceea ce privește stadiul unde ne regăsim ca sistem educațional, fie că ne place, sau nu este cel descris mai jos. Pornim solicitarea noastră având mai ales în vedere că aceste date reflectă realitatea noastră înainte de pandemie dar și în contextul declarațiilor domnului ministru Sorin Câmpeanu potrivit cărora este luată în considerare decuplarea trecerii școlilor în online de pragurile de infectare. Astfel:

®  Rata abandonul școlar este în creștere în România – 18.1% în 2017, cu 8 procente mai ridicat decât media europeană;

®  Rata analfabetismului funcțional în România în rândul tinerilor cu vârsta de 15 ani este de 44%, bazat pe rezultatele ultimului test PISA (2018) cu mult peste media europeană de 23%;

®  50% dintre elevii care termină liceul nu reușesc să treacă examenul final de bacalaureat;

®  Doar 36% dintre copiii din mediul rural merg la școală;

®  38% dintre copiii proveniți din gospodării în care nu sunt suficienți bani pentru plata facturilor de bază (electricitate, căldură) și a hranei au media notelor de 5 – 6. Doar 7 % dintre copiii care provin din asemenea familii sărace au media notelor de 9 – 10.

În acest context, solicităm descentralizarea deciziei privind modul de continuare a procesului educațional. Avem această solicitare și pentru că opiniile profesorilor, directorilor, autorităților sunt destul de diferite și ne divid și mai mult. Iată cateva exemple de răspunsuri ale diferiților actori relevanți ai sistemului educațional. I-am întrebat  dacă consideră oportună trecerea în online dacă pragul de infectare este mai mare de șase la mie:

• “Nu-mi mai doresc online, prefer să mă îmbolnăvesc; este foarte gravă situația elevilor, abia pot să mai comunice” (profesor de limba română);
• “Din perspectiva de director aș trece școala în online după pragul de 6/1000 de locuitori. Problema este când mai multe cadre didactice se infectează și sunt nevoite să stea în izolare. În aceasta situatie, dacă elevii sunt fizic la scoala și profesorii în online este foarte greu de gestionat ca director. Colegii mei își doresc să intre în online. se tem pentru sănătatea lor și a familiilor lor. Sunt obosiți de trecerea din online la formatul fizic și toată această nesiguranță.” (director școală gimnazială)
• “Atât timp cât mall-urile și parcurile sunt pline nu-mi doresc închiderea școlilor. Suntem cu un grad de analfabetism ridicat, vai de copiii copiilor noștri ce o să îi aștepte.”(învățător).

Copiii sunt diferiți, la fel și școlile în care învață și comunitățile din care fac parte. De aceea, considerăm ca același model nu va funcționa pentru toate școlile, așa cum s-a dovedit pe perioada pandemiei. Însă ceea ce va funcționa pentru orice școală sunt deciziile responsabile, bazate pe o formulă generală la nivelul unităților școlare de evaluare a riscurilor la nivel local, pornind de la consultarea comunității și a autorităților sanitare. Considerăm că aceste decizii pot și este necesar să fie luate la nivel de școală. Acesta poate fi momentul în care descentralizarea se dovedește a fi cea mai bună soluție dacă este gestionată cu responsabilitate, etică și un bun discernământ profesional. Autonomia decizională vine într-adevăr cu o presiune foarte mare de informare corectă, cu o nevoie clară de transparență și cântărire a riscurilor în raport cu beneficiile.

Analiza de risc pe care o vedem realizabilă pentru fiecare școală trebuie să urmeze o matrice general aplicabilă în fiecare unitate școlară cu indicatori clari, stabiliți de epidemiologi și experți în sănătate publică. Aceasta poate urmări de exemplu dacă încărcarea de elevi în spațiu este potrivită, dacă școala dispune de suficiente resurse și facilități pentru igienă și siguranță, ce număr de elevi și profesori sunt în categorii de risc suplimentar etc. Evaluarea riscurilor ar trebui să acopere și criterii ce includ, fără a se limita la: gradul de respectare a măsurilor igienico-sanitare, gradul de vaccinare a cadrelor didactice (corp profesoral vaccinat în proporție de cel puțin 85%), procentajul de acord al părinților pentru testarea elevilor, testare săptămânală, prezență cu mască 100%, program de aerisire, materiale igienico-sanitare la băi și în clase, condiții de distanțare, etc. Totodată, sunt de luat în calcul și opțiunile de organizare a orelor afară atata timp cat vremea o permite, procentul de elevi fără acces la tehnologie sau cu acces limitat, capacitatea școlii de a asigura predare online cu conținut calitativ și incluziv, accesul la energie electrică, etc. Subliniem că una dintre variabilele importante din analiza de risc ar trebui să fie vaccinarea. Dacă vrem ca vaccinarea să devină importantă, poate să fie una dintre variabilele importante în analiza de risc atât la nivelul corpului didactic cât și al elevilor. Pe baza rezultatelor din evaluarea de risc, fiecare școală poate întocmi un plan personalizat pentru a adresa corespunzător nevoile cele mai mari cu care se confruntă și decide în ce măsură se poate preda fizic, online sau hibrid.

Realitatea este că, fie că avem puterea sau nu să recunoaștem, educația de calitate nu se face după o rețetă universală, ci în funcție de nevoile copiilor. De aceea, școala lor din pandemie poate fi bună și poate arăta diferit în același timp: pentru unii dintre ei într-o sală de clasă, pentru alții online, sau într-o combinație dintre cele două. Spre exemplu, școlile-pilot recent aprobate au inclus în aspectele pilotate sisteme de învățare inversată (blended-learning).

Ca o concluzie, susținem descentralizarea deciziei de a menține școlile deschise  la nivelul Consiliilor de Administrație, iar decizia să aibă la bază o matrice generala, comuna pentru toate unitatile de invatamant cu indicatori clari și stabili de evaluare a riscurilor. 

Considerăm că este esențial să rămânem uniți, părinți-profesori-elevi, aliniați acelorași valori și scopului de a asigura accesul la educație de calitate pentru fiecare elev, amintindu-ne că în momente grele luptele cu pandemia, cu inegalitatea de șanse, cu neajunsurile se duc în afara porților școlii, în afara claselor, fără accentuarea tensiunilor dinăuntrul comunității școlare.

Aici se va vedea spiritul comunitar, implicarea și determinarea unei comunități de a ține școala deschisă, cât și capacitatea noastră, a tuturor de a sta împreună înăuntrul acelei comunități. Acesta este momentul în care școlile pot deveni cu adevărat lideri de opinie gestionându-și școlile etic și responsabil în plin context pandemic. Acesta poate fi precedentul care stabilește dacă școlile au leadership-ul necesar să decidă autonom pentru ele și copiii lor. Și întrebarea de pe buzele tuturor este una care ne va pune o oglindă în față:

„Avem ce ne trebuie pentru a aduce copiii în siguranță la școală?’’. E important ca răspunsul la aceasta întrebare să fie dat la nivel școlar de către Consiliile de Administrație și asumat procesul educațional de calitate în baza unei evaluări de risc generală și cu indicatori clari.

Coaliția pentru Educație reunește organizații care au experiențe relevante, inclusiv internaționale și poate contribui la formularea de soluții și decizii care, pe termen scurt, mediu sau lung, să garanteze accesul copiilor la o educație de calitate, în condiții de siguranță.

***

Despre Coaliția pentru Educație:

Fondată în 2015, Coaliția pentru Educație reunește organizații neguvernamentale active în domeniu și susține dezvoltarea școlii în care fiecare vrea și poate să își împlinească potențialul.

Persoana de contact:

Andreea Eșanu, director executiv al Coaliției pentru Educație (andreea@coalitiaedu.ro)