Bazarul de după Bazar/ nu-i nici cal, nu-i nici măgar

Urmărește-ne pe Telegram și Google News

Dan TIMARU      

Se povestește că vechiul bazar al oraşului a fost construit de breselele meseriaşilor lugojeni, în 1893. O societate începuse un program de refacere a trotuarelor de pe strada Făgetului şi a înaintat Parohiei Ortodoxe Române o cerere pentru a i se da concesiunea de asfaltare în zonă. Aceasta cuprindea spațiul dintre biserica cu două turnuri, clădirea „Concordia” şi sediul Fundaţiei Ortodoxe „Alexandru şi Ana Nedelcu”. Comitetul parohial îşi dă consimţământul la 3 octombrie 1893, însă prezidentul Coriolan Brediceanu vine cu observaţia că zidul bisericii, peste poate de degradat, trebuie reparat şi el, dacă tot se face asfalta-rea. Aşa că a venit cu ideea ca în gardul respectiv „să se zidească bolte”, adică să se construiască prăvălioare.

În  perioada anilor ‘60-‘75 aceste clădiri, transformate în depozit al bisericii, au fost demolate una după alta, fiind extrem de degradate. Imediat după revoluție, primarul Turcan, pătruns probabil de nostalgia bazarului de altădată construiește un alt bazar între piața agroalimentară și Autogara Atlassib. Omul a avut intenții bune, pentru că a promis cetățenilor, din banii cărora a ridicat construcția, că peste 2-3 ani aceștia își vor putea cumpăra spațiile la prețuri avantajoase. Între timp, s-a schimbat primarul și sub administrația Martinescu au apărut alte interese, localurile nu s-au mai vândut celor interesați, dimpotrivă, au crescut chiriile și impozitele de la an la an.

Ca să fie tot tacâmul, în fața mo-destului bazar a fost așezat un alt bazar, imens, din tablă, și așa s-a sfârșit visul frumos al unor comercianți.

Astăzi, din cele 24 de spații co-merciale, 14 sunt ocupate, restul stau goale. Starea lor este jalnică. Degradarea și-a spus cuvântul odată cu trecerea anilor. Comercianții ascunși de ochiul clientului nici nu mai știu ce să spere. Nu au grupuri sanitare, nu au apă curentă, nu au gaz, încălzirea se face cu sobe de tuci, ca pe vremea fanariotă, așa că aspectul bazarului figurează în locul pe care îl merită, adică într-un secol trecut. Oamenii sunt nemulțumiți și frustrați.

L-am întrebat pe actualul primar care va fi soarta Bazarului cel mare, dacă se va demola și ce se va construi în locul său?

În spatele bazarului despre care tocmai am făcut vorbire se află bazarul mic, cu spații comerciale libere, iar proprietarii celor închiriate se plâng de chiriile prea mari și de impozitele abuzive pe care primăria le impune. Primăria încasează, dar nu bate un cui în clădirea aia anacronică.

Primarul Claudiu Buciu ne-a declarat următoarele:

„Bazarul va fi demolat cu siguranță. Nu poate fi asigurat din punct de vedere al siguranței incendiilor. Nu inten-ționăm să construim nimic în locul acestuia. Vom amenaja o platformă până la piața agroalimentară, iar aici se vor organiza o parte dintre mani-festările – concertele – evenimentele publice – care presupun o participare mai numeroasă. Spațiile comerciale din spate vor fi integral renovate în următorii ani. Nu a sesizat nimeni, oficial, că ar fi prea mari chiriile. Putem discuta cu chiriașii și putem ajunge la o soluție. Din câte știu, aceste spații pot fi închiriate doar prin licitație, iar cei de acolo nu ar fi trebuit să liciteze prețuri pe care nu le pot plăti. Vom verifica modul cum au fost atribuite”.

Deci, dragi comercianți, primarul vă invită la dialog. Și pentru că nu pierd nici de data asta prilejul de a-mi ține gura, fac și eu o remarcă referitoare la baraca asta de după conserva de tablă, numită pompos bazar:

În concluzie, așadar, Bazarul de după Bazar/ nu-i nici cal, nu-i nici măgar!

Fii primul care comentează

Lasă un răspuns

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.