
Se situează în estul judeţului Timiş, la circa 20 km est de municipiul Lugoj, fiind legat de centrul de comună Bârna printr-un drum comunal. Se învecinează la nord cu Botineşti, la sud cu Drinova şi la vest cu Jureşti. Numele satului ar veni de la „urmașii lui Bot”.
Prima atestare documentară a localităţii datează din anul 1464, cu numele Begyesth, când regele Matei Corvin a donat lui Petru Desy de Temeșel și lui Nicolae Balothai, districtul Thwerd, împreună cu 16 localități aparținătoa-re, printre care și Botești.
În anul 1506 regele Vladislav al II-lea donează Beatricei de Frangepan, văduva lui Ioan Corvin, și fiicei sale Elisabeta districtul Bujor, din care făcea parte și satul Botești, iar după moartea Beatricei același rege donează satul lui George de Brandeburg, în 22 martie 1510.
La 1597 Sigismund Báthory donează satul lui Ştefan Tö-rök, iar în 1620, după ce ce acesta a murit fără urmași, satul ajunge în propritatea lui Ştefan Bethlen. După cucerirea Banatului de către austrieci, la conscrierea din 1717, apare ca având 8 case, iar mai târziu va intra în proprietatea fiscului.
În perioada interbelică avea 35 de case, toate aşezate de-a lungul unei singure străzi. După cel de-al Doilea Război Mondial, localitatea începe să piardă treptat locuitori, ajungând să fie una dintre cele mai mici din judeţul Timiş.
De-a lungul anilor a fost consemnat în diferite forme: 1464 Begyesth, 1554, 1579 Botişt, 1596 Bothest, 1599 Bogest, 1607 Botest, 1617 Botesti, 1717 Boteschel, 1761 Bodiesti, 1828 Bottyest, 1851 Botyest, 1913 Borzasfalva. În anul 1554 satul Botești avea 4 case (impozabile), în 1579, o casă, în 1717, 8 case și în 1776, 33 de case.
În anul 1869 avea 40 de case și 191 locuitori, toți români, în 1880 avea 37 case și 187 locuitori, toți români; în 1900 avea 43 case și 215 locuitori, toți români; în 1910 avea 42 case și 237 locuitori, toți români; în 1930 avea 215 locuitori, din care 214 români; în 1992 avea 114 locuitori, toți români; în 2002 avea 98 locuitori, din care 96 români; în 2011 avea 92 locuitori, din care 90 români.
Din punct de vedere administrativ, în secolele XV-XVI făcea parte din districtul Bujor, la sfârșitul secolului al XVII-lea din districtul Făgetului, după instaurarea stăpânirii habsburgice în Banat aparținea districtului Lugoj și cercului administrativ Sărăzani, în 1781 făcea parte din comitatul Caraș, plasa Caransebeș cu Bârna, Drinova, Hăuzești și Jurești, în 1783 din plasa Căpâlnaș, în 1848 din plasa Bulci, în 1851 din plasa Făget, iar după 1881 din comitatul Caraș-Severin, plasa Lugoj.
De la 1919 face parte din județul Caraș-Severin, plasa Lugoj, secretariatul cercual Sărăzani împreună cu Bârna, Drinova, Jurești și Pogănești, iar după 1925 este comună în judeţul Severin, plasa Lugoj.
Potrivit tabloului alfabetic al localităților din județul Severin din data de 10 august 1948, Botești era comună rurală în plasa Lugoj, iar din anul 1950, după aplicarea legii de regionalizare și raionare administrativă a României face parte din comuna Bârna, raionul Lugoj, iar după 1952 din raionul Făget.
Din anul 1968, când în baza noii legii de împărțire administrativ-teritorială nr. 2/1968 sunt desființate raioanele și regiunile și se înființează județele, face parte din comuna Bârna, județul Timiș, situație care se menține și astăzi. Fiind cea mai mică localitate de pe Valea Sărazului, ea n-a fost niciodată parohie, ci filie a uneia din celelalte cinci sate, mai ales a parohiei Jureşti, cum este şi în prezent.
În anul 1980 mitropolitul Nicolae Corneanu a a venit în sprijinul celor 20 de familii de creştini ortodocşi din Boteşti spre a-şi construi un lăcaş de rugăciune propriu. Familia Stoi[a]nescu Petru şi Elena donează plaţul şi casa de la nr. 2, pentru viitoarea biserică, ce a fost sfinţită la 1 octombrie 1992 de către P.S. Lucian Lugojanul, având hramul „Acoperământul Maicii Domnului”.
Dumitru TOMONI
PS: Îi rog pe cei care au fotografii cu satul de altădată (cu școala, biserica, preoți, învățători, nunți, înmormântări, serbări școlare etc.) să-mi trimită fotocopii, pentru Muzeul de Istorie și Etnografie din Făget!
Lasă un răspuns