Localitatea este situată în zona de contact a Câmpiei Lugojului cu Podişul Lipovei, pe malul drept al râului Bega, la confluenţa cu Cladova, la 19 km de Făget. Se învecinează la nord cu Cladova, la est cu Leucușești, la sud cu Cliciova iar la vest cu satul Cutina.
Bethausen a fost întemeiată în anul 1883, atunci când coloniștii germani din Zichandorf s-au așezat pe acest teritoriu. În anul 1881, un grup de germani săraci din localitatea Zichidorf (Țichidorf), în prezent în Banatul sârbesc/ Voivodina, s-au răzvrătit împotriva baronului Ernest Daniel, cerând să li se dea pământ pentru a duce și ei o viață demnă. Răzvrătirea lor a coincis cu începutul așezării de către statul maghiar de coloniști alogeni în masa compactă de români din Banatul de nord-est. De aceea solicitarea tinerilor germani a găsit „înțelegerea” cuvenită la groful Bethen, cel care răspundea de aplicarea politicii amintite în comitatul Caraș-Severin. Ca loc al colonizării a fost aleasă pădurea ce se întindea la sud de satul românesc Cladova și aparținea acestui sat, locul numindu-se Becliza sau Betlinești.
Primele familii de coloniști au sosit în anul 1883, dar ca să poată construi vatra noului sat au fost obligați să taie pădurea, locuind în Cladova. Așezați pe noua vatră a satului lor, spre a mul-țumi grofului Bethen că i-a sprijinit să devină liberi și să capete fiecare familie circa 8 iugăre de pământ, ei au dat satului lor numele de Bethenhása (casa lui Bethen). Sprijinul statului maghiar a permis o rapidă dezvoltare a localității, construindu-se școală cu limba de predare maghiară, grădiniță pentru preșcolari, biserică romano-catolică, moară de măcinat cereale și aprobându-se funcționarea unui târg săptămânal. Francz Gulding, conducătorul grupului de coloniști, numit primar al noii așezări, a obținut aprobarea consiliului comunal, pentru a se evita conflicte naționale și confesionale, de a permite stabilirea în localitate doar a celor de religie catolică.
De aceea, pe lângă un grup restrâns de maghiari care și-au cumpărat „dreptul de coloniști”, familia lui Dimitrie Sinitean a fost prima familie de români ce s-a stabilit în Bethausen în anul 1895, din cauza crizei economice, venind din Șeitin, jud. Arad, fiind urmată și de alte familii din aceeași localitate: a lui loan Truţa, Traian Truţa, losif Pap, Teodor Sinitean, Dumitru Popa, Crăciun Vidu și Atanasie Băcican.
De-a lungul timpului, localitatea a avut mai multe denumiri: Becliza, Betlenhaza, Bethlenhâza, Bethausen.
În anul 1890 Bethausenul avea 546 locuitori, din care 399 germani, 104 maghiari, 13 români etc.; în 1900 avea 181 de case și 871 locuitori, din care 609 germani, 217 maghiari 23 români etc; în 1910 avea 203 case și 1019 locuitori, din care 605 germani, 248 maghiari, 144 români etc.; în 1930 avea 886 locuitori, din care 570 germani, 164 români, 139 maghiari etc.; în 1966 erau 901 locuitori, din care 486 români, 260 germani, 152 maghiari, 3 ucranieni; în 1992 avea 763 locuitori, din care 653 români, 48 germani, 48 maghiari, 14 ucranieni; în 2002 avea 909 locuitori, din care 784 români, 74 ucranieni, 35 maghiari, 14 germani etc.; în 2011 avea 943 locuitori, din care 800 români, 86 ucranieni, 22 maghiari, 13 germani.
În 1890 făcea parte din comitatul Caraș–Severin, plasa Bega. După anul 1920 este comună cu secretariat cercual la care erau arondate comunele Cladova, Cutina și Ohaba Lungă, în plasa Begheiu, județului Caraș-Severin, iar după anul 1925 este comună în județul Severin, plasa Balinț.
După legea de reorganizare administrativ-teritorială din anul 1950, când are loc înființarea raioanelor și regiunilor, localitatea Bethausen este comună în raionul Lugoj, Regiunea Banat, având arondate satele Bethau-sen, reședință de comună, Cladova, Cutina și Leucușești.
După înființarea raionului Făget în anul 1952, este comună arondată acestui raion, având în componență aceleași sate. În baza Legii nr. 2/1968 de organizare administrativ-teritorială a României, sunt desființate regiunile și raioanele, se înființează județul Timiș, iar comuna Bethausen va face parte din acest județ, având în componență satele Bethausen, reședința de comună, Cladova, Cliciova, Cutina, Leucușești și Nevrincea, situație existentă și în prezent.
Dumitru TOMONI
PS: Îi rog pe cei care au fotografii cu satul de altădată (cu școala, biserica, preoți, învățători, nunți, înmormântări, serbări școlare etc.) să-mi trimită fotocopii, pentru Muzeul de Istorie și Etnografie din Făget!
Lasă un răspuns