Așezări din Țara Făgetului (LVI): Româneşti

Urmărește-ne pe WhatsApp | Telegram | Google News

Satul Româneşti aparţine comunei Tomeşti, fiind aşezat pe versantul nordic al munţilor Poiana Ruscă, aproape de confluenţa dintre Bega Poieni şi Bega Luncani, la 16 km de orașul Făget.

Se învecinează la nord cu satul Curtea, la vest cu Fărăşeşti, la sud cu Tomeşti şi la vest cu Brăneşti.

Viața a pulsat în aceste locuri din cele mai vechi timpuri, lucru confirmat de săpăturile arheologice efectuate începând cu anul 1959 la Româneşti.

Dacă descoperirile din alte localităţi bănăţene dovedesc existenţa unor staţiuni paleolitice de scurtă durată, descoperirea de la Româneşti-Dumbrăviţa justifică ipoteza unei locuiri întinse în timp şi spaţiu, argumentată de cele şase nivele de locuire.

Prima atestare documentară a localităţii o întâlnim într-un document din anul 1464, când regele Matei Corvin a donat lui Petru Desy de Temeșel și lui Nicolae Balothai, districtul Thwerd, împreună cu 16 localitățile aparținătoare, printre care și Româneşti.

La 8 decembrie 1506, regele Vladislav al II-lea donează Beatricei de Frangepan, văduva lui Ioan Corvin, și fiicei sale Elisabeta domeniul Hunedoarei din care făceau parte și satele districtului Fârdea, inclusiv satul Româneşti.

În 22 martie 1510, regele Vladislav al II-lea, după moartea Beatricei, donează lui George de Brandeburg, cetatea Hunedoara și domeniul aparținător din care făcea parte și Româneştiul.

În 31 decembrie 1596 Sigismund Báthory donează satele Românești și Homosdia din districtul Marsina, comitatul Timiș, lui Pavel Keresztesi din Lugoj, iar la 15 decembrie 1599, Mihai Viteazul i-a întărit lui Paul Keresztessi „slujitor al curţii noastre” (familiaris aulae nostris”) stăpânirea asupra moşiilor Homoşdia şi Româneşti, în pertinenţele târgului Margina, în comitatul Timiş, ca răsplată pentru „credinţa şi slujbele credincioase… pe care acesta le-a făcut şi adus cu credinţă principilor Transilvaniei, predecesorilor noştri şi pe care ni le va face şi la va aduce în viitor nouă…”.

Vatra satului iniţial nu se afla pe  actualul amplasament ci în vecinătatea Mănăstirii ,,Izvorul Miron”, în locul pe care oamenii îl mai numesc şi astăzi ,,la sat”.

Încet-încet, satul începe strămutarea înspre localitatea vecină Goizeşti, localitate care exista iniţial  în partea sudică a actualului sat.

De-a lungul anilor, satul a fost consemnat în diferite forme: 1464, 1514-1516 Romanești, 1554-1579 Romanest, 1596 Rumunest, Romaniest, 1617 pred. Rumuniesthi, 1717 Rumunesche, 1828, 1851,1913 Rumunyest.

În anul 1554 Româneştiul avea 30 de case impozabile, în 1569, 25 case, în 1579, 23 case și în 1717, 6 case, iar în 1776, 69 case. În anul 1869 avea 128 de case și 670 locuitori, din care 657 români, în 1880 avea 139 case și 663 locuitori, din care 645 români; în 1900 avea 141 case și 677 locuitori, din care 660 români; în 1910 avea 156 case și 709 locuitori, 681 români; în 1930 avea 647 locuitori, din care 620 români; în 1992 avea 656 locuitori, din care 653 români; în 2002 avea 581 locuitori, din care 579 români; în 2011 avea 541 locuitori, din care 495 români.

Din punct de vedere administrativ, în secolul al XVI făcea parte din districtul Icuș (Margina), la sfârșitul sec. al XVII-lea din districtul Făgetului, după instaurarea stăpânirii habsburgice – districtului Lugoj și cercului administrativ Făget, în 1781 – din comitatul Caraș, plasa Căpâlnaș, iar după 1881 din comitatul Caraș-Severin, plasa Făget.

De la 1919 face parte din județul Caraș-Severin, plasa Făget, secretariatul cercual Tomești, iar după 1925 din judeţul Severin, plasa Margina (1926-1929), apoi plasa Făget (1929-1939), din nou plasa Margina (1939-1950). Din 1950 devine sat component al comunei Tomești din raionul Lugoj și a raionului Făget după înființarea sa în 1952, iar din anul 1968 este sat al comunei Tomești.

Biserica de lemn monument istoric a fost construită în sec. al XVIII-lea, iar biserica actuală în perioada 1956-1969. După anul 1774 copiii din Românești învățau la școala confesională din Curtea, iar la începutul sec. al XVIII-lea la școala din localitate.

Peștera Românești este cea mai mare și mai cunoscută din Munții Poiana Ruscă, dintre peșterile existente în bazinul superior al râului Bega. Ea este situată la sud-est de satul Românești, în versantul stâng al Văii Fărășești. Primele cercetări efectuate în Peștera Românești au fost de natură geologică și faunistică, realizate de T. Orthmayr în anul 1872.

Săpăturile arheologice ulterioare au scos la iveală oase de urs de cavernă și obiecte provenind de la o așezare neolitică. Din locuirea neolitică, în afară de ceramica aparținând culturilor de Tisa și Coțofeni, s-a descoperit și o groapă ce a servit ca depozit de cereale, precum și o vatră acum reconstituită și expusă la Muzeul Banatului din Timișoara, unde se păstrează și resturile de urs de cavernă.

Primul concert din Peștera Românești a avut loc în 11 oct. 1984, cu prilejul celui de-al 12-lea Concurs Republican de Speologie Sportivă. Succesul de care s-a bucurat acest prim concert a făcut ca evenimentul să se repete an de an, în luna octombrie.

Dumitru TOMONI

Fii primul care comentează

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.


*


Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.