Augustin BERCEAN
Un nou scandal a apărut pe rețelele de socializare și în mass-media lugojeană. Și declanșat tot de aceeași persoană. Mie îmi pute rău de tot a campanie electorală toată tevatura asta. Adevărul e că, dacă nu ar isca aceste scandaluri, cu ce altceva s-ar mai putea prezenta respectiva persoană în fața lugojenilor în vederea alegerilor locale din 2024?
Așa cum ne-a obișnuit deja, persoana care cândva conducea legal acest oraș, dar, din cauza nerespectării legii, nu o mai face, fiind demis, și-a mai găsit un război prin care să mai „prindă” prima pagină a ziarelor.
Nu voi detalia în acest articol respectivul conflict. Practic, nu s-a întâmplat nimic nou. Aceeași pagină personală de facebook folosită pentru a „lovi” pe cineva în numele „dreptății” și „legalității”, pe care doar le invocă, dar pe care nu este în stare și să le demonstreze.
Același vocabular de cartier folosit în text, care mai degrabă dezvăluie o educație și un caracter care lasă mult de dorit, chiar dacă el își dorește să pozeze într-un om erudit, dedicat orașului. Totul este la fel, de fiecare dată…
Conflictul acesta, ultimul, este între două instituții sportive lugojene, recte Clubul Sportiv Școlar și Clubul Sportiv Municipal. Ambele conduse de directori. Clubul Sportiv Municipal este subordonat Primăriei Lugoj, ceea ce face ca și această instituție să devină parte în conflict.
Dacă în numele Clubului Sportiv Școlar, în acest dialog, a vorbit directorul instituției, Simion Moatăr, în numele Clubului Sportiv Municipal și al Primăriei Lugoj a vorbit… consilierul personal al primarului interimar.
Nu primarul interimar, Bogdan Blidariu, nu viceprimarul, Adrian Serendan, și nu directorul Clubului Sportiv Municipal, Mihai Anghel, cum ar fi fost normal!
Repet, nu intru în detaliile acestui conflict. Într-un fel sau altul, el se va stinge, la un moment dat.
La fel s-a întâmplat și cu celelalte, multe, iscate de aceeași persoană „consilieră”. Și majoritatea au fost „stinse” în defavoarea Primăriei Lugoj, instanțele de judecată considerând (contra cost, bineînțeles!) că dreptatea nu a fost de partea ei.
În alte condiții față de cele actuale, nu cred că aș fi fost foarte deranjat de această atitudine de noncombat pe care o au cei care LEGAL conduc orașul.
Mi-aș fi zis că, deh, fiind prea ocupați cu curățenia orașului și cu tot ce implică, practic, munca unei administrații locale, nu au timp să bage în seamă toate „nervozitățile” unui simplu consilier din Primărie.
Dar, când mă uit în jurul meu și văd halul în care a ajuns Lugojul, nu am cum să nu mă întreb: ce fac acești oameni acolo? Că de vorbit, nu-i auzi, și de lucrat ceva, cel puțin cu ochiul liber, chiar nu se vede.
Și atunci, cât de corectă și normală este această atitudine, descrisă eufemistic, ca fiind a unor „oameni de paie”? De ce nu au nicio atitudine, așa cum ar fi NORMAL și LEGAL? De ce se complac în acest scenariu scris de alții?
Cum am mai spus-o de mai multe ori, istoria nu iartă pe nimeni. Fiecare își va găsi locul pe care și-l merită în paginile ei. Și nu peste mult timp, această administrație, cu voia sau fără voia ei, va deveni istorie.
Din punctul meu de vedere, tot ce am văzut în acești trei ani a fost doar „un alt scandal și aceiași oameni de paie”. Poate, din punctul lor de vedere, totul e minunat, vorba cântecului. Să lăsăm să treacă timpul, că nu a mai rămas mult, și vom vedea cine a avut dreptate…
Lasă un răspuns