
Am avut bucuria să-l avem ca invitat, în taberele de creație artistică şi documentare de la Gârnic, pe cel pe care, fară doar si poate, l-ați auzit cântand alături de trupa Phoenix, l-ați descoperit pe simezele galeriilor de artă sau, întâmplător, l-ați regăsit la Nuc, localul unde-i face plăcere să-şi creioneze viitoarele proiecte artistice, înconjurat de prieteni ai boemei timişorene.
Se naşte de ziua morților a anului 1945, la Reşița, într-o familie de ingineri, maiștri, pe strada Independenței, fiind primul născut din familia fraților Sepi, sportivi la Ripensia U.C.M. Reşița, Sepi II fiind căpitan al naționalei de fotbal în 1938.
După o perioadă de peregrinări ca urmare a dezmembrării familiei, Valeriu îşi încearcă norocul la liceul de Arte din Timişoara, unde-i este refuzată înscrierea datorită originilor nesănătoase (familie de intelectuali) şi termină studiile liceale la Reşița.
În 1969 este înscris la Facultatea de Arte din Timişoara, avându-i ca mentori pe maestrul Leon Vreme, Peter Jecza sau Luca Adalbert, şi începe să participe, de atunci, alături de Nicu Covaci, cu formația Phoenix, între 1970-1975, la faimoasele concerte, creându-şi propriul instrument, „Caprele”, şi realizând grafica discurilor trupei.
Deseori, vagabondând pe cărările din Munții Banatului, unde Sepi încă mai caută locuri de muscărit la păstrav, iar eu încerc să descopăr sate izolate, sperând să dau naştere unor simpozioane noi, în localități precum Ravensca, Bigăr sau Eibenthal, îmi deapănă amintiri despre peripeții, proiecte şi expoziții, petrecute pe urmele dragonilor din Nepal, Cambodgia, Singapore sau Indonezia, împărtăşite fiind, poate, pentru a re-însemna şi rememora un parcurs artistic excepțional.
Ĩntors în Timişoara în anul 2014, este distins cu titlul de „Cetățean de onoare” al oraşului unde s-a format, continuând să aibe o activitate artistică susținută, fiind mentorul unei noi generatii de artişti ucenici, membri ai Asociației Culturale AIA , unde l-am întâlnit deseori, aşa cum ne-a obișnuit, desenând în cărbune ars, ars, ars…
Costin BRĂTEANU
Lasă un răspuns