ROBOR-ul nu mai scade

Urmărește-ne pe Telegram și Google News

Ciclul de scădere a indicilor ROBOR dă semne de încetinire în ultimele zile. Acesta a fost declanșat la începutul lui noiembrie de Consiliul Concurenței care a anunțat un control la cele zece bănci care alcătuiesc „coșul” utilizat de BNR pentru a stabili zilnic indicii ROBID/ROBOR.

Stagnarea se datorează pe de o parte majorării constante a inflației din România, care a urcat în noiembrie cu 16,76% față de perioada similară din 2021, cel mai ridicat nivel începând cu martie 2003, iar BNR va fi nevoită, probabil, să decidă o nouă majorare a ratei de referință, cu 0,25 – 0,50%, la ședința din 10 ianuarie.

Pe de altă parte, dealerii sunt influențați de deciziile marilor bănci centrale, care se află într-un ciclu de înăsprire a politicilor lor monetare, după mai mulți ani în care dobânzile au fost de 0% sau s-au plasat în teritoriu negativ. Impactul acestor politici a creat o stare de îngrijorare în ceea ce privește creșterea economică din întreaga lume care ar putea provoca intrarea în recesiune.

Acești factori au făcut ca indicii ROBOR la o săptămână să crească lunea aceasta de la 5,97 la 5,98% iar cel la o lună la 6,64%, în timp ce băncile se pot împrumuta de la BNR cu o dobândă a facilității de creditare (rata lombard) de 7,75%/an.

La sfârșitul perioadei, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 7,63%, valoare care rămâne maximul ultimilor aproape 13 ani. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare s-a oprit la 7,86%, iar cel la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase la nivel interbancar, la 8,10%.

Raportul euro/leu a avut o evoluție mai agitată, provocată de nivelul apetitului pentru risc, influențat la rândul său de deciziile de politică monetară ale marilor bănci centrale.

Cursul monedei unice a crescut marțea trecută la 4,9314 lei pentru ca la sfârșitul perioadei să coboare la 4,9176 lei, când tranzacțiile din piața locală s-au realizat între 4,91 și 4,92 lei, pentru ca după închidere să scadă până la 4,9070 lei.

Presiunea pe cursul euro/leu se va menține, în condițiile în care, conform BNR, deficitul de cont curent al balanţei de plăţi a crescut în primele opt luni 23,038 miliarde euro, față de 14,320 miliarde euro în perioada similară din 2021.

Un raport BCR apreciază că „deficitul de cont curent se va adânci la 9,1% din PIB în acest an de la 7,0% în 2021, ceea ce pune presiune de depreciere asupra leului”.

Săptămâna trecută a fost una a deciziilor de politică monetară. Rezerva Federală a majorat rata de referință cu 50 de puncte de bază la 4,25 – 4,50%, cel mai ridicat nivel începând cu 2007. La rândul ei, BCE a ridicat dobânda de la 2 la 2,50% iar președinta BCE Christine Lagarde a declarat că „este de așteptat să creștem ratele dobânzilor cu un ritm de 0,50 puncte de bază pentru o perioadă de timp”. Un pas asemănător, de 0,50%, a utilizat și Banca Angliei care a ridicat dobânda cheie la 3,5%.

Pe acest fond, după o creștere la aproape 1,07 dolari, euro fluctua la finalul perioadei între 1,0582 și 1,0658 dolari. Cursul monedei americane a fluctuat între 4,6225 și 4,6821 lei, și a închis perioada la 4,6333 lei.

Prețul gramului de aur a avut o evoluție descendentă și a scăzut vineri la 264,9576 lei, pentru ca la finalul perioadei să urce la 267,5428 lei. Evoluția a fost influențată de creșterea metalului galben în jurul pragului de 1.800 dolari/uncie.

Radu GEORGESCU

Fii primul care comentează

Lasă un răspuns

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.