Bisericile de lemn din România formează un patrimoniu vextrem de valoros pe plan național și mondial. Până la începutul secolului al XX-lea, românii au creat și s-au manifestat preponderent într-o civilizație a lemnului, de o bogăție, o varietate și un rafinament remarcabil, în care bisericile de lemn au atins apogeul de expresie. În acestea s-au înfiripat comunitățile creștine din sate și târguri, iar împrejurul lor au luat ființă primele așezăminte monahale, singurele noastre centre culturale în decursul atâtor veacuri. În România se păstrează peste 1400 de biserici de lemn, construite înainte de anul 1918. Valoarea lor în ansamblu este inestimabilă pentru cultura românească, ele făcând parte integrantă și definitorie din identitatea noastră națională.
Este remarcabil este faptul că în data de 11 martie 2019 a fost semnat de către primarul Unității Administrativ Teritoriale Comuna Tomești, Costel Medelean, contractul de finanțare privind Reabilitarea Bisericii de lemn „Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul” din satul Românești. Proiectul este finanțat prin Programul Operațional Regional 2014-2020, având ca beneficiari Unitatea Administrativ Teritorială Comuna Tomești și Parohia Ortodoxă Română Românești, iar ca prioritate de investiții conservarea, protejarea, promovarea și dezvoltarea patrimoniului natural și cultural.
Situat la doi kilometri spre sud de Curtea, în imediata vecinătate a Mănăstirii „Izvorul Miron”, satul Românești este atestat documentar în anul 1464. Biserica de lemn cu hramul „Nașterea Sfântului loan Botezătorul”, monument istoric din secolul al XVIII-lea, se prezintă în momentul de față într-o stare rea de conservare. Șarpanta acoperișului este șubredă, la fel și peretele de nord al lăcașului, expus mai mult intemperiilor. Biserica are pereții construiți din bârne de gorun, acoperiți în exterior cu lipituri de pământ. Pronaosul este scund și tăvănit, iar naosul este acoperit cu o boltă semicirculară. Ambele intrări au polate ușoare, construite în prelungirea acoperișului de șindrilă, cu rostul de a proteja intrările de intemperii. În apropiere se află clopotnița acoperită cu șindrilă de brad.
Turnul de lemn ridicat deasupra pronaosului conservă cel mai frumos bulb de inspirație barocă păstrat în Banat, fiind și el placat cu șindrilă. Monumentul a fost pictat, dar acum câteva decenii pictura a fost acoperită cu var. De remarcat este pictura destul de bine conservată. Din scenele de pe bolta naosului și din altar, pe baza analogiilor cu alte monumente, se pare că ar fi fost opera zugravului lugojean Gheorghe Gherdanovici, executată fiind cândva în deceniul al patrulea al secolului al XlX-lea.
Estera CIMPONERIU
Descoperă mai multe la Actualitatea Online
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.
Lasă un răspuns