Prioritățile Lugojului, orașul muzicii / Sub aura Bredicenilor: Concursul Internațional de Canto și Conferința Națională de Istorie

Constantin-T. STAN 

Recenta execuție bugetară ne-a demonstrat care sunt aspirațiile executivului local în privința marilor proiecte culturale. Infirmând îndoielile unor clevetitori și colportori (ce rol nefast au jucat asemenea personaje, aciuate sub cadranul Ceasului electric din centrul istoric, în istoria veche sau mai recentă!), eterni „epigoni” ai lui Toma necredinciosul, care adoptă fără scrupule și fără prea mult discernământ defetismul, avem satisfacția să salutăm finanțarea unor manifestări culturale de anvergură, în măsură să exprime plenar vocația europeană a Lugojului.

Ca inițiator și organizator, alături de Aura Twarowska, filomela Lugojului și a Banatului, menționez, în primul rând, Concursul Internațional de Canto „Tiberiu Brediceanu”, care se va afla (probabil la sfârșitul lunii octombrie) la cea de-a III-a ediție. Continuator, sub un alt format, al Concursului Internațional „Traian Grosavescu” („opera” vrednicului nostru concitadin Dorin Păcurar – ultima ediție, cea de-a VI-a, a competiției, destinate vocilor tenorale, a avut loc în 2006), actualul turnir liric se adresează întregii tipologii vocale, oferind premii personalizate, care evocă numele unor mari artiști lirici lugojeni cu eclatante prezențe pe importante scene lirice românești și europene: Traian Grosavescu, Titus Olariu, Viktor Madin, Carol Neumann, Laurian Nicorescu, Virginia Șepețian, Géza Czitrom, Oszkár Kálmán, Constantin Ursulescu, Francisc Balogh și mulți alții, reprezentanți ai principalelor comunități etnice lugojene.

Eflorescența cântului vocal bănățean (lugojean, în special) a generat, din partea lui Tiberiu Brediceanu, ipoteza privind existenţa unor virtuţi naturale miraculoase ale ţinutului, care ar fi potențat zămislirea unui topos cultural sui-generis: „Banatul a fost în trecute vremuri, şi a rămas până în ziua de azi, un loc binecuvântat al cântecului. Nu ştim dacă situaţiunea geografică sau dacă clima a influenţat atât de favorabil vocea şi, în general, predispoziţia muzicală a populaţiei din partea locului sau că, în această privinţă, bănăţenii, în comparaţie cu fraţii lor din alte ţinuturi, s-au bucurat de o mai norocoasă şi mai bogată moştenire de la înaintaşii lor. Oricum ar fi, un lucru e sigur, că în Banat totdeauna a fost multă înţelegere pentru cântare, s-a cântat cu drag şi s-a cântat frumos”.

La toamnă, Lugojul se va îmbogăți și „nobilita” și cu o conferință de istorie-geografie, prin care inițiatorii și organizatorii se vor strădui să perpetueze mai vechi preocupări desfășurate sub efigia legendarei Clio („Spațiile Alterității”, prestigiosul simpozion organizat de Luminița Wallner-Bărbulescu în urmă cu mai bine de un deceniu, a rămas viu în conștiința unor prestigioși istorici din importante cetăți universitare): Conferința Internațională de Istorie  „Acta Historica Civitatis Lugosiensis”, care va fi încununată, periodic, prin elaborarea unor anale care să cuprindă referatele contributorilor, se va constitui într-un real punct de miră pentru elaborarea cu celeritate a unui tom dedicat fascinantei și opulentei istorii a Lugojului, un adevărat monument pe care istoricii locali sunt datori să-l edifice spre închinare unei citadele a culturii (bastion al românismului, deopotrivă spațiu al unui exemplar ecumenism etnic și confesional), reședință de district, cerc, comitat și județ mai bine de trei veacuri.

Cu prilejul Conferinței, lugojenii împătimiți de vraja istoriei burgului nostru vor putea asista la un concert extraordinar, dedicat creației lui Tiberiu Brediceanu și la lansarea unui volum dedicat marii familii a Bredicenilor (Bredicenii), izvodită din Brădicenii Gorjului, ai cărei antecesori-descălecători proveneau însă, aspect mai puțin cunoscut, din Transilvania. Volumul va avea ca principal izvor documentar chiar arhiva Bredicenilor, care mi-a fost pusă la dispoziție cu generozitate, în urmă cu aproape trei lustri, de Sanda Brediceanu.