Povestea iei tradiționale bănățene, la Muzeul de Istorie, Etnografie și Artă Plastică Lugoj

Share Button

Muzeul de Istorie, Etnografie și Artă Plastică Lugoj găzduiește expoziția „Povestea iei tradiționale bănățene”, manifestare prilejuită de Ziua Universală a Iei – un simbol identitar al costumului  popular românesc.

Prin diversitatea și unicitatea câmpurilor sale ornamentale, cămașa românească a fascinat de-a lungul timpului, deopotrivă, pictori celebrii (Henri Matisse), designeri internaționali (Yves Saint Laurent, Kenzo, Jean Paul Gaultier) sau fețe regale ale României interbelice (regina Maria, principesele Ileana și Elena).

“Impresionanta colecție a instituției noaste, cuprinde sute de ii în patrimoniul său – piese foarte valoroase, care prin unicitatea, vechimea și starea de conservare foarte bună, sunt susceptibile de a face parte din categoria tezaur, multe dintre acestea regăsindu-se în expoziția temporară. Intenția noastră este  de a promova spiritualitatea tradițională bănățeană, de această dată, prin portul iei, al spăcelului, așa cum era el numit în limbaj dialectal bănățean. În urmă cu  un secol, bănățencele asortau la spăcel, celelalte componente ale costumului tradițional – poale, catrințe, conci sau opreg. În funcție de calitatea fibrelor naturale din care erau țesute, de finețea  mătăsii sau lânii folosită la cusături și broderii, spăcelele ilustrau diferențele de statut social dintre femeile spațiului rural bănățean. Decorul și regulile cromatice, respectate cu strictețe (femeile căsătorite și cele bătrâne foloseau culori mai șterse, mai închise, în timp ce tinerele fete preferau culori apinse), trădează vârsta celor care  purtau ia. Produs  al unei adevărate industrii casnice exclusiv feminine, fiecare spăcel, la fel ca și femeile care îl lucrează,  este unic în felul său, prin prisma simbolurilor  magice ale câmpului ornamental, menite a proteja purtătorul de spiritele rele sau de farmece. Efortul de a țese la război pânza și apoi de  a coase sau broda un spăcel este dificil de imaginat în zilele noastre, această muncă putând dura chiar luni de zile, în contextul în care femeile coseau șase sau chiar opt ore pe zi”, a declarat Daciana Vuia, directorul Muzeului de Istorie, Etnografie și Artă Plastică Lugoj.

Manifestarea punctează, în egală măsură, și o importantă sărbătoare a calendarului popular – ziua de Sânziene.

Vizitatorii pot descoperi în vitrinele  expoziționale și colecția de păpuși etnografice pictate pe lemn de Laura Vlad (sora poetului dialectal Victor Vlad Delamariana), acestea  ilustrând diversitatea motivelor ornamentale ale iei din toate zonele etnofolclorice ale României.

În 1929, Laura Vlad a câștigat Premiului I şi  Medalia de Aur la Expoziţia Internaţională de la Barcelona pentru păpuşile etnografice.  Acestea au suscitat un mare interes în epocă, artista primind comenzi pentru figurinele sale de la muzee din Viena, Helsinki, Rio de Janeiro, Timişoara, Braşov, dar şi de la colecţionari particulari de artă din România şi străinătate.

Expoziția poate fi vizitată la sediul Muzeului din Lugoj, până la sfârșitul lunii iulie.

AL PRESS

 

161

Be the first to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*


Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.