Podul de la Cernavodă în avangarda Podul de la Brăila. Ce nu cunoaște generația actuală?

Urmărește-ne pe Telegram și Google News

Podul de la Cernavodă

Cea mai importantă construcţie de pod din ţara noastră a fost podul peste Dunăre, de la Cernavodă, realizarea inginerului român Angel Saligny (n.19 aprilie 1854 – m.17 iunie 1925). Acest pod – Carol I – construit în perioada 1890-1895, a reprezentat la vremea respectivă cel mai mare pod metalic cu grinzi cu zăbrele din Europa continentală.

Legătura feroviară dintre Fetești și Cernavodă are o lungime de 21 km. și cuprinde podurile peste Brațul Borcea și peste Dunăre. Începerea lucrărilor de execuție a avut loc la 26 noiembrie 1890 în prezența regelui Carol I.

Colectivul de proiectare și de execuție a fost condus de inginerul Anghel Saligny. Întreaga linie ferată, inclusiv podurile, au fost executate cu cale simplă.

Podul de peste Dunăre are o deschidere centrală de 190 metri și alte 4 deschideri de 140 metri, alături de un viaduct cu 15 deschideri de 60 metri. Podul se află la 30 m peste nivelul apelor mari ale Dunării pentru a permite trecerea vaselor cu cele mai mari catarge.

Podul peste Borcea cuprinde 3 deschideri de câte 140 metri și un viaduct cu 11 deschideri a 50 metri!

Cu rampele de acces, cei 4087,95 metri de poduri formau, la acea vreme, cel mai lung complex de poduri construit în România și al treilea ca lungime din lume. Deschiderea centrală de 190 m era cea mai mare din Europa continentală!!!

Costul total al tronsonului de linie ferată Fetești-Cernavodă, inclusiv liniile de cale ferată și stațiile, a fost de 35 milioane lei aur.

Podul de la Brăila

Podul suspendat peste Dunăre va avea o lungime de 1.974 de metri, dintre care 1.120 de metri reprezintă deschiderea centrală, la care se adaugă două deschideri laterale de 489 de metri pe malul dinspre Brăila şi 364 de metri pe malul dinspre Tulcea. La momentul finalizării, va fi al treilea pod din Europa din punct de vedere al deschiderii centrale şi al lungimii.

Gabaritul pe vertical al podului suspendat va fi de cel puțin 38 m de la nivelul maxim de inundație al Dunarii, astfel încât să fie îndeplinite criteriile de navigație fluvială.

Podul de la Cernavodă mult mai avangardist decât Podul de la Brăila

Observăm că la nivel de performanță al momentului în care a fost dat în folosință, Podul de la Cernavodă a fost cu siguranță mult mai avangardist decât Podul de la Brăila.

Mai mult de atât, Podul de la Cernavodă a confirmat durabilitatea lucrărilor executate și a câstigat pariul cu trecere timpului.

Urmează ca acest pariu, al trecerii timpului, să fie dat și cu Podul de la Brăila. Până atunci însă, mai sunt multe etape în execuția lucrărilor trebuie să fie atinse, astfel încât să fie dat în exploatare. Una din etapele foarte importante constă în montarea cablului principal purtator.

Podurile suspendate se construiesc în general pe terenuri cu înclinări reduse. Caracteristic pentru aceste construcții este forma parabolică, quadratic a cablului principal de susținere. Cablul principal este încarcat cu forțe permanente și din trafic, prin intermediul unor cabluri verticale de susținere a tablierului.

Astăzi suntem practic la faza în care s-a anunțat montarea cablului principal de susținere

Așa cum se vede și din schița de mai jos, practic, Structura de Rezistență primară a Podului este dată de Cablul Principal purtător, piloni și blocurile de ancoraj.

Astfel, pentru a câștiga pariul cu trecerea timpului este esential ca Podul de la Brăila să fie executat exemplar, la nivelul acestei structuri primare de rezistență și mai ales să se includă cele mai noi tehnologii în ceea ce privește creșterea durabilității, la nivelul elementelor metalice, care sunt supuse coroziunii.

Acum suntem la faza în care Pilonii și Blocurile de Ancoraj sunt deja executate, urmând montarea Cablului Purtător

În acest context, am regăsit următoarele soluții tehnice utilizate în cadrul proiectelor similare de poduri de ultimă generație:

Toate toroanele/cablurile care fac parte din Cablul Purtător, la nivelul Blocului de Ancoraj se încastrează în acesta, prin intermediul unor dispozitive concepute în acest sens. A se vedea imaginea de mai jos.

Ultimele tehnologii care se aplică, la nivelul protecției anticorozive, întru-un bloc de ancoraj presupun inclusiv o atmosferă controlată la nivel de umiditate, pentru că această constantă reprezintă cel mai important factor care contribuie la apariția coroziunii / ruginii la nivelul toroanelor și cablurilor.

Prezentăm mai joi interiorul unui Bloc de Ancoraj de pe alt proiect, unde atmosfera este controlată, neexistând urme de coroziune/ rugină sau defecte structural, care să conducă la prezenta apei în incinta blocului de ancorare.

https://www.louisberger.com/our-work/project/rewrapping-and-dehumidification-main-cables-and-anchorages-chesapeake-bay-bridge

În practica europeană curentă regăsim, pentru podurile suspendate, echipamente prin care se controlează atmosfera de la nivelul cablului purtator.

Mai exact se controlează umiditatea relativă din aer, astfel încât apariția și efectele coroziunii/ ruginii să se manifeste cât mai târziu în timp și astfel durabilitatea lucrărilor să crească.

Exemplificăm în imaginile de mai jos.

2018 National Bridge Preservation Conference Orlanda , Florida April 8 – 12, 2018.

The Practice of Preserving Suspesion Bridge Cable by Dehumidification

Barry Colford, AECOM

https://www.jb-honshi.co.jp/english/corp_index/technology/maintenance/maintenance_super.html

Care este efectul unei umidități relative mari în aer?

Cu cât umiditatea relativă din aer este mai mare, cu atât mai repede cablurile/toroanele se corodează, scăzând capacitatea portantă a cablului purtător și a întregii structuri.

A Practical Design Approach to Main Cable Dehumidification

IBTTA Maintenance & Roadway Operations Workshop: June 24-26, 2018 Harrisburg, PA Presented by: Jonathan Morey, PE

https://www.ibtta.org/sites/default/files/documents/2018/Harrisburg/Morey_Jonathan.pdf

Cum am fost obișnuiți până în prezent, asteptăm detalii și filmări ale lucrărilor extrem de complexe, ale soluțiilor inovative care urmează să fie aplicate la Podul de la Brăila.

Având în vedere unicitatea soluțiilor aplicate și valoarea lor, inclusiv didactică, este de dorit ca CNAIR să organizeze vizite ale studenților de la Universitățile tehnice de profil, pentru a învăța și pentru a vedea cu ochii lor ce presupune realizarea unui astfel de pod.

Ocazie cu care s-ar încuraja ca o nouă generație de podari să se formeze în cadrul facultăților de CFDP.

Sursa Foto cover: https://kmw.ro/

Sursa Foto: https://podul.ro/articol/14609/exclusiv-investigaie-de-ce-are-picioare-de-lut-podul-suspendat-peste-dunre-de-la-brila-statul-roman-pierde-sume-uriae-din-cauza-incompetenei-cnair-i-a-constructorului-italian

Fii primul care comentează

Lasă un răspuns

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.