Partide românești în interbelic (4) Ion Brătianu la Lugoj

Share Button

Partidul Național Liberal. Ion Brătianu la Lugoj

Suntem pavăza Occidentului, apărăm cu brațele noastre civilizația occidentală
Parăm loviturile bolșevicilor ruși, care vor să se extindă asupra întregii Europe
Banatul nu se poate împărți
Unde Dumnezeu a pus frontieră, oamenii n-o pot schimba

În vederea sosirii distinsului oaspete, Lugojul îmbrăcase haine de sărbătoare. Drapele pe case, pavajul acoperit cu iarbă verde, la toate porțile crengi de stejar, la intrarea în oraș, arc triumfal, iar la gară, un codru de verdeață decorat cu flori și stegulețe. Orașul roiește de călăreții și sătenii veniți de primprejur. Trenul cu distinșii oaspeți intră în gara Lugoj la orele 2 d.-a. În gară, pe lângă lumea oficială și neoficială, cele două coruri. În fața gării, satele cu preoți în frunte, cu coruri și drapele. Până la sosirea trenului, directorul nostru [Avram Imbroane] a vorbit mulțimii de afară, arătând importanța zilei, când armata română a intrat în Budapesta. După sosirea trenului și după trecerea în revistă a companiei de onoare, prefectul Lugojului, dl dr. George Dobrin, rostește următorul discurs de bineventare:

„Domnule ministru! În calitate de prefect al județului Caraș-Severin, cel mai frumos și pitoresc din mândrul nostru Banat, vă salut de bună sosire la noi cu strămoșescul „Ave!”. Bănățenii, conștienți de imensele jertfe ce le aduce și astăzi armata română și cunoscând activitatea dumneavoastră uriașă depusă pentru înjghebarea întreg neamului românesc, vă mulțumesc din sufletul lor plin de recunoștință. Vă asigură că sunt gata a jertfi totul pentru realizarea idealului național […]”.

În răspunsul său, dl Brătianu a spus următoarele: „Am venit la Lugoj, în mijlocul Domniei Voastre, în inima Banatului, să-mi încălzesc sufletul și să simțim împreună bucuria nemărginită, ceea ce cuvinte oricât de frumoase nu o poate exprima. Domnilor, vin să vă accentuez un lucru, pe care mulți dintre dumneavoastră îl vor ști: învingerea greutăților, ivite în jurul pretențiilor noastre, nu depinde de voința altora, ci numai și numai de bărbăția noastră. Factorul acesta are să ne hotărască soarta noastră. […] Suntem pavăza Occidentului, apărăm cu brațele noastre civilizația occidentală, punem zăgaz anarhiei. Pe Nistru, parăm loviturile bolșevicilor ruși, care vor să se extindă asupra întregii Europe, la fel și la Tisa, unde bolșevicii unguri sunt distruși de către trupele noastre. Un popor ca al nostru nu poate fi niciodată ademenit de idei subversive, niciodată nu-și va scăpa din mâinile proprii soarta sa”.

Dl Brătianu strânge mâinile și îi felicită pe cei doi conducători de coruri, Ioan Vidu și Ioan Bacău. Ieșiți în fața gării, sărbătoriții sunt salutați de steagurile și corurile sătenilor, apoi, în numele populațiunii din județ, de dl avocat Văleanu, și în numele orașului, de dl primar Harambașa, care au preamărit clipele mari în care Dumnezeu ne-a dat atâta bucurie cu amândouă mâinile. La Hotelul „Regele Ungariei” a avut loc un strălucit banchet. La preafrumosul discurs de bineventare, rostit de George Popovici, părintele protopop al Lugojului, s-a arătat cu bogate argumente dreptul nostru asupra Banatului întreg, numindu-l pe Brătianu „stegarul” și „prietenul” nostru. În răspunsul său, Brătianu a spus: „Primesc cuvântul de «prieten», dar nu numai al Banatului de acum, ci, om cu răspundere fiind, și al Banatului de mâine și al țării românești întregi. Cum nu putea să îi treacă prin minte împăratului Solomon împărțirea copilului, așa nu se poate împărți Banatul. De aceea, întrebat la Conferință unde cred eu că ar trebui să treacă frontiera Banatului dincoace de Tisa, am refuzat să colaborez la această chestiune. Am spus că acolo unde Dumnezeu și firea au pus frontieră, nu pot pune oamenii alta. Dacă totuși o trageți, am zis, doresc să fie cât mai rea, ca să se evidențieze nenorocirea ce se creează”.

Au mai rostit alocuțiuni: colonelul Huțiaș, șeful Brigăzii de Infanterie din Banat, ministrul Ștefan Cicio-Pop – care a închinat pentru dorobanțul de la Nistru, pentru dorobanțul de la Marea Neagră, pentru dorobanțul din Maramureș, pentru cel din Ösbudavár și pentru primul între dorobanți, care este dl I. Brătianu –, și prefectul G. Dobrin: „Să avem nădejde că dl Brătianu va face ca acest tratat să nu rămână un petic de hârtie nerespectat”. În semn de omagiu adus mamei prim-ministrului, cu prilejul primei prezențe pe pământ bănățean a unui prim-ministru al României Mari, a fost trimisă o telegramă doamnei Pia Brătianu, la Vila Florica, semnată de George Dobrin: „Astăzi, în zi de sărbătoare, când Banatul îl primește pentru prima dată pe primul sfetnic al României Mari, ne gândim cu venerație la cea mai fericită matroană, soția nemuritorului Ion Brătianu, făuritorul României de ieri, și mama vrednicei odrasle Ionel Brătianu, făuritorul României de azi și de mâine. Să trăiți la mulți ani!” („Banatul”, Lugoj, I, 49, 1919, 2-3)

Constantin-T. STAN

677

Be the first to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*


Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.