Omul de teatru, Maria Voronca, a făcut cel de al 80-lea pas pe „lungul drum al zilei către noapte”

Share Button

Vineri, 12 iulie 2019, „acasă” la doamna Maia Voronca, de fapt în foaierul Teatrului Municipal „Traian Grozăvescu” (şi când spun „acasă”, nu cred că greşesc prea mult, pentru că ea şi-a petrecut aproape întreaga viaţă la, pentru şi în teatru), am participat la un  eveniment deosebit, acesta fiind punctat aşa cum se cuvine. Căci eveniment a fost!Să fii activ la venerabila vârstă de 80 de ani,  să trăieşti tot cu prima iubire… Ce poate a fi mai frumos, mai înălţător?

La aniversare a participat întreaga familie: cea „naturală” cu fiica şi nepoatele, care-i calcă pe urme, foşti colegi, dar şi  elevi, unii dintre ei actuali colegi de „scândură”, Viorica (Vicki), Zamă, Irina, Ileana, Loredana, Mia, Tudor, Golo, Cristina, Lăcrămioara, prieteni şi colaboratori, Ana, Cucu, Cezar, iubitori ai actului teatral (Maia Dobrin, Simona Avram, Eva Reisz (cu voia dumneavoastră şi subsemnatul) şi mulţi alţii pe care nu mai am loc a-i aminti, sau poate i-am uitat (sper să nu se supere pe mine, pentru acest fapt).

Maia a „interpretat” cel mai greu şi complex rol al existenţei sale, pentru care a fost răsplătită cu buchete superbe de flori.

Colegii i-au făcut o surpriză deosebită. Au amenajat un colţ cu fotografii din activitatea sa, când, bineînţeles, era mult mai tânără (nu că acum ar fi o bătrână, departe de mine gândul!). Cuprinsă de inerente emoţii, a explicat asistenţei despre rolurile în care a fost distribuită, trădându-i pe faţă şi ceva nostalgie.

„Cireaşa de pe tort” a fost pusă de fiica sa, care i-a făcut un cadou-surpriză. Un tablou al sărbătoritei, din adânci tinereţe.

S-a închinat un pahar de şampanie, s-au depănat amintiri, s-au făcut poze „câtă frunză şi iarbă”, s-a ascultat muzică foarte bună, urmată de un tort excelent de ciocolată.

Totuşi, într-un top neoficial, murăturile şi dulceaţa de ardei iute „marca” Cucu au ocupat locul întâi.

Încet, încet, actorii au bătut apoi în retragere pentru a se odihni niţeluş, pentu că au plecat pentru o săptămână în Grecia, unde vor participa la un festival internaţional de teatru. În încheiere, urez omului de teatru (actor, regizor, scenarist, autor de piese, sufleur, recuziter, pedagog, dar mai presus de toate, OM), Maia Voronca, ani mulţi, cu sănătate, pentru a avea puterea să mai „zăbovescă” măcar vreo 20 de ani prin Grădina Thaliei (căci ce e o sută în ziua de azi?). Ce mare dreptate avea  George Burns când afima că: „Nu poţi evita să îmbătrâneşti, dar nu trebuie neapărat să fii bătrân.” Aşa-i că-(m)i daţi dreptate, doamnă Maia?

Cu tot respectul care vi se cuvine şi încă ceva în plus,

Mircea ANGHEL

 

347

Be the first to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*


Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.